duminică

2 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 iunie, 2022

În situația în care activitatea economică nu va fi lovită de noi factori perturbatori, România ar trebui să înregistreze un ritm de creștere de 3,5%-4,5% din PIB în 2022, reiese din noile prognoze anunțate de reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), în urma vizitei în România.

”Incertitudinea din jurul acestei prognoze este mare”, punctează ei, precizând că România este relativ ferită de riscurile directe ce decurg din războiul din Ucraina. Mai exact, România este un mare producător de cereale, este relativ independentă energetic, având importuri limitate de energie din Rusia și are legături comerciale și financiare directe neglijabile cu Rusia și Ucraina.

”Cu toate acestea, o întrerupere amplă a gazelor rusești ar crește și mai mult prețurile energiei și ar reduce activitatea partenerilor comerciali europeni”, avertizează specialiștii instituției.


Alte riscuri care ar putea înrăutăți perspectivele:

  • inflația ridicată ar putea reduce în continuare cererea și ar putea declanșa o spirală salarii-preț;
  • condițiile de finanțare externă și internă se pot înăspri mai mult decât se anticipa și
  • pe plan intern, blocarea reformelor ar putea slăbi încrederea și ar putea duce la o scădere a ratingului de credit.

Pe de altă parte, implementarea rapidă a reformelor prevăzute în Planul național de redresare și reziliență al României (PNRR) ar putea stimula creșterea economică peste nivelul de referință.

Inflația trebuie ținută sub control, cu agilitate

”Inflația anuală este de așteptat să fie în medie de 12½ la sută în 2022 și să persiste în jurul valorii de 10 la sută în 2023, deoarece prețurile globale ridicate la energie și alimente continuă să contribuie la prețurile interne”, se arată în raportul de evaluare al Fondului.


Înăsprirea monetară întreprinsă de Banca Națională a României (BNR) a contribuit la ancorarea așteptărilor inflaționiste, mai punctează experții. Creșterile ratelor de politică monetară și gestionarea strictă a lichidității au fost combinate pentru a menține condițiile monetare în linii mari aliniate cu tendințele globale și regionale.

”În scenariul nostru de bază privind evoluția inflației și a creșterii economice, continuarea ritmului recentelor creșteri ale ratei de politică monetară până la sfârșitul anului 2022 ar contribui la prevenirea înrădăcinării presiunilor inflaționiste și ar ghida așteptările inflaționiste înapoi spre intervalul țintă”, susțin experții.

Ei avertizează totuși că politica monetară va trebui să reacționeze cu agilitate la evoluția condițiilor, iar strategia ar trebui să fie comunicată în continuare clar. Dacă așteptările inflaționiste pe termen lung vor crește în continuare, în timp ce creșterea economică rămâne robustă, ar fi justificată ”accelerarea ritmului de înăsprire în raport cu traiectoria sugerată”.

Cursul trebuie lăsat mai liber

O acțiune fermă din partea BNR este, de asemenea, importantă pentru a preveni apariția unei spirale salarii-preț, avertizează FMI.

Pe de altă parte, o normalizare mai rapidă a prețurilor sau o reacție mai puternică a inflației de bază la creșterile recente ale ratelor de dobândă ar putea permite viitoare trepte de majorare mai mici ale ratei de politică.

Experții FMI recomandă totodată creșterea treptată a flexibilității cursului de schimb.

”Un curs de schimb stabil față de euro a evitat alimentarea inflației și a susținut încrederea în moneda națională. Cu toate acestea, întrucât competitivitatea externă a scăzut, dar și pentru a contribui la absorbția șocurilor externe, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui sporită în timp, la pachet cu consolidarea fiscală”, scriu ei.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: