10 ianuarie, 2022

Administratorii Băncii Naționale a României (BNR) au crescut rata dobânzii de politică monetară, pentru a combate inflația, cu 0,25 puncte procentuale de la 1,75% la 2,00%, începând din 11 ianuarie. Creșterea este din nou sub așteptările analiștilor, care vedeau o majorare de 0,50 puncte procentuale (pp).

Totodată, BNR a extins la un punct procentual (pp), de la 0,75 pp, diferența dintre dobânzile la facilitățile de depozit, respectiv de credit acordate băncilor, față de dobânda de politică monetară. A menținut dobânda la facilitatea de depozit la 1% și a urcat-o pe cea la creditare (Lombard) de la 2,50% la 3,00%.

Astfel, BNR își continuă controlul sever al lichidităților din piață și pe calea facilităților de depozit / credit, după ce reluase, după o jumătate de an de pauză, finanțarea băncilor prin operațiuni repo, la dobânda de politică monetară de 1,75%.

Astfel se evită creșterea mai mare a dobânzii cheie, măsură considerată nepotrivită pentru relansarea economiei în pandemie.

BNR „se mișcă mai încet” decât celelelate bănci centrale din regiune

„BNR se mișcă în mod evident mai încet decât alte bănci centrale din regiune”, spune capital Economics într-o notă emisă după anunțul BNR.

În fapt, BNR caută o soluție de mijloc.

Păstrarea dobânzilor la nivel scăzut înseamnă presiuni suplimentare pe cursul valutar. România avea cea mai mică dobândă de politică monetară din regiune. Fondurile de investiții ar fi convertit fluxuri mai mici de euro în lei, decât în alte monede.

BNR este preocupată, însă, de efectul costului creditului asupra economiei. Nu întâmplător remarcă, în comunicatul său, încetinirea bruscă a creșterii PIB în T3 și slăbiciunea economiei în T4, pe fondul valului reînnoit de virus.

În plus, „apariția unei noi coaliții de guvernare la sfârșitul anului trecut poate să fi atenuat unele dintre preocupările BNR cu privire la viitoarea conduită a politicii fiscale”, mai spune capital Economics.

În schimb inflația din România este una dintre cele mai mari din regiune.

Inflația (indicele prețurilor de consum, IPC) este de așteptat să descrească ușor până la 7,1% (ca și în Ungaria), de la 7,8%, mai ales ca urmare a plafonării prețurilor energetice, potrivit Erste Group Research.

Totuși, inflația se va menține cu mult peste ținta băncii centrale în următoarele luni, deficitul de cont curent va rămâne mare și leul ar putea să se deprecieze și mai mult față de nivelurile minime record, spune capital Economics.

Astfel că, „BNR va fi supusă unei presiuni crescânde de a majora dobânda mai agresiv. Deocamdată, ne așteptăm la o serie de creșteri de 25 pp la viitoarele sale reuniuni, care să ducă ratele la aproximativ 3,00% până la jumătatea anului 2022, dar riscurile sugerrează creșteri mai mari ale ratelor”, potrivit analiștilor capital Economics.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) decisese, în ultima ședință de politică monetară din 2021, majorarea dobânzii-cheie cu 0,25 de puncte procentuale, la 1,75% an, ca răspuns la avansul inflației.

Și atunci, ca și acum, bancherii se așteptaseră la un salt de 0,50 puncte procentuale.

Argumentele BNR

Iată argumentele prezentate de BNR în comunicatul său:

„Rata anuală a inflației a urcat la 7,94% în octombrie 2021, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80%, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat.
Creșterea inflației a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6% în septembrie, la 4,0% în octombrie și la 4,3% în noiembrie.
Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5% și la 3,7%, de la 3,6%, respectiv 2,9% în luna septembrie 2021.

Economia încetinește

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II –, contrar așteptărilor.
Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4%, de la 13,9% în trimestrul II.
Dinamica PIB a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor.
Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).

Exporturi prea mici

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor.
Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.
Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut.
În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial.
Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58% pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.

Corecții la ocuparea forței de muncă

Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime.
Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic.
Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

Dobânzile creșteau deja pe piață, dar și volumul creditelor

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune.
Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune.
În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1%, ca medie a intervalului, de la 12,9% în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută.
Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5% în acest interval, de la 17,8% în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0%.

Inflația continuă ră crească

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.
Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare.
Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.
Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC.
Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare.
În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.
Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global.
O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”.