Proiectele derulate cu fonduri europene înregistrează „mari blocaje” pentru că bugetul de stat nu are bani pentru contribuţia statului, a declarat joi Ana-Maria Icătoiu, vice-preşedinte Organizaţia Femeilor Antreprenor (OFA) UGIR.
„În toamna aceasta se lansează simultan o groază de apeluri de proiecte, doar pentru că ne apropiem de al treilea an. Se cheamă perioada de programare europeană 2021-2027. Suntem aproape la finalul celui de-al treilea an. Nu s-a absorbit nimic concret, niciun euro. Mai mult decât atât, suntem în al 10-lea an al perioadei anterioare, 2014-2020. Suntem undeva la sub 75% absorbţie şi sunt foarte mari blocaje în proiectele aflate în derulare, pentru că deşi oamenii şi-au terminat proiectele, antreprenori, ONG-uri, primării, poate consilii judeţene şi aşa mai departe, dar la bugetul de stat nu există acea contribuţie a statului membru în aşa fel încât să li se facă plăţile finale. General vorbind, pentru 100 euro care ajung la un beneficiar de finanţare europeană, 85 vin de la Bruxelles, 15 vin de la statul membru, din bugetul de stat. Noi nu mai avem să punem acei 15 euro în aşa fel încât oamenii să-şi poată termina proiectele„, a spus Ana-Maria Icătoiu, la a XI-a ediţie a forumului de afaceri europene din România – Eurosfat, eveniment organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, citată de Agerpres.
Ce a ratat România până acum din PNRR: 9 miliarde euro
Revenind, cererile de plată trei și patru, puteau fi transmise în 2023 la Bruxelles dacă jaloanele și țintele aferente erau atinse de guvern. Valoarea cumulată a acestor cereri este de aproximativ 6 miliarde euro.
Potrivit procedurilor, în mod normal trec trei luni între depunerea cererii și plata efectivă – dacă toate jaloanele sunt atinse conform exigențelor Comisiei Europene.
În cazul României pare că asta e o problemă, jaloanele sunt considerate bifate, dar nu corespund exigențelor Comisiei, care în acest tip de situații insistă ca statul membru să opereze modificările corespunzătoare înainte de a aviza o plată.
Asta s-a întâmplat în cazul cererii de plată doi – 3,2 miliarde euro – care nici azi nu sunt plătiți.
(Citește și: „Riscul pierderii banilor europeni NU are legătură cu deficitul: ci cu neîndeplinirea reformelor. Dezastru în calendarul jaloanelor PNRR„)
România putea avea în conturi încă 9 miliarde de euro dacă îndeplinea reformele și jaloanele din PNRR potrivit calendarului – bani care sunt amânați sau chiar pierduți în cazul că aceste reforme nu se vor face:
în timp ce economia privată se pregătește să plătească obligațiile noi, guvernul nu-și face treaba lui și amână reforme pe care ar fi trebuit să le aibă deja făcute.
****
