China se pregăteşte pentru a da un nou impuls investiţiilor în centrul şi estul Europei şi promite mai mult de 10 miliarde de dolari în împrumuturi pentru proiecte energetice şi de infrastructură, relatează Reuters.
Planurile vor lua o formă mai concretă în timpul Forumului China- Europea Centrală şi de Est, un forum anual care are loc, de această dată, la Belgrad.
Premierul Chinei, Li Keqiang, se întâlneşte cu 16 lideri din regiune, printre care se numără și premierul Victor Ponta, participant la reuniune.
De această dată, Beijingul se concentrează asupra Balcanilor. „Pentru China, Balcanii sunt o regiune foarte interesantă”, spune Kalman Kalotay, economist la Conferinţa ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), citat de Euractiv.com. „Este o poartă spre Uniunea Europeană, dar nu chiar în UE, aşa că regulile acesteia nu se aplică„, explică acesta.
Investiţiile în regiune au oferit duble beneficii Beijingului: sunt finanţate cu împrumuturi de la băncile de stat chineze şi companiile chineze sunt alese să facă lucrările.
De aceasta data, decidenţii din regiune spun că ar prefera alte forme de cooperare financiară: vicepremierul sârb, Zorana Mihailovic a spus duminică într-un interviu că, din cauza acumulării datoriilor, guvernul sârb va căuta alternative, precum concesiunile.
China vrea să se concentreze asupra proiectelor energetice şi infrastructurii
Premierul chinez a afirmat că vrea să se concentreze asupra proiectelor energetice şi de infrastrustură.
- termocentrala Stanari din Bosnia
- podul Vinca pe Dunăre
- autostrada Bar-Boljare din Muntenegru
- modernizarea căii ferate Belgrad – Budapesta – acordul s-a semnat în 2013, iar construcţia urmează să înceapă în 2015 şi să fie finalizată în doi ani; proiectul este în valoare de 2,5 miliarde de euro, va fi finanţat de Banca de Dezvoltare Chineză şi construit de companii de stat din China
Proiecte chineze în Balcani
China a investit deja în regiune. Începând cu 2010, 1,75 miliarde de dolari au fost investiţi în proiecte în Serbia, pentru construirea unei termocentrale pe cărbune, a unui pod peste Dunăre care va fi inaugurat în 18 decembrie, în prezenţa premierului chinez, şi o bucată de autostradă.
Bosnia, la rândul ei, are proiecte de 1,4 miliarde de dolari finanţare de Beijing, iar Muntenegrul a ales o companie chineză să construiască o porţiune de autostradă în valoare de 800 de milioane de euro care să lege ţara de Serbia.
Două companii chineze sunt principalii competitori pentru construirea unei termocentrale pe cărbune în Muntengru.
Ce se ascunde în spatele interesului Chinei pentru regiune
Interesul Chinei pentru întreaga regiune balcanică merge dincolo de pieţe, care pot fi considerate nesemnificative pentru comerţ, arată într-un studiu Valbona Zeneli, profesor la Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall.
Beijingul nu caută nici resurse, deşi acestea nu lipsesc din Balcani. În schimb, se concentrează asupra infrastructurii şi a accesului spre pieţele din Europa Occidentală.
În strategia pe termen lung a Chinei, Serbia – partener strategic în regiune – este văzută ca un hub de transport regional, de aici şi interesul de a moderniza cât mai rapid calea ferată Belgrad-Budapesta.
China vrea accelerarea construirii noului Drum al Mătăsii prin accelerarea investiţiilor în infrastructura din regiune şi crearea unei mari reţele de porturi, centre logistice şi căi ferate care să distribuie produsele chinezeşti şi să accelereze comerţul est-vest.
Având în vedere productivitatea redusă din Balcani, China pare dispusă să sacrifice profiturile pe termen scurt şi să investească în acestă strategie, afirmă expertul.
Este o strategie care îi permite Chinei să îşi stabilească „afacerile” la graniţa UE, în timp ce companiile chineze reuşesc să evite standardele şi restricţiile de comerţ cu UE şi să exporte pe o piaţă de 800 de milioane de consumatori, având în vedere acordurile de comerţ dintre ţările din Balcani şi UE.
În plus, Beijingul pare să penetreze şi pieţele strategice locale: energie, telecomunicaţii şi agricultură.
China, văzută ca alternativă la UE, până la redeschiderea pespectivei aderării
Confruntate cu perspectiva îngheţării aderării la UE, cel puţin pentru următorii cinci ani, ţările din Balcani au căutat şi ele alternative.
Supraîndatorate, având mare nevoie de pachete financiare de salvare şi de investiţii în infrastructură, ţările din Balcani caută investitorii străini. Absenţa unor investiţii greenfield a fost marea problemă a economiilor în tranziţie din acestă regiune, iar reglementarea defectuoasă, regulile laxe privind procedurile de achiziţii publice sau legislaţia muncii au făcut din Balcani o regiune nu tocmai atractivă.
Experţii evaluează că starea economiei acestor ţări nu este dintre cele mai bune, aşa că au nevoie urgentă de investiţii. China a perceput această situaţie şi se pregăteşte să cucerească teritoriul. Ar putea chiar să câştige în faţa unor potenţiali rivali occidentali.
Se poate folosi de acest vacuum pentru a penetra piaţa europeană prin Balcani. Iar evenimentul de la Belgrad este exact lansarea Chinei în regiune.
Variantele de lucru
Experţii vorbesc despre mai multe scenarii posibile în regiune:
- 1. China îsi va extinde prezenta economică în regiune şi influenţa diplomatică în Balcani şi va deveni unul dintre cei trei mari jucători regionali, împreună cu Rusia şi Turcia.
- 2. Banii Beijingului sunt o provocare pentru tările balcanice pentru că, deşi sunt orientare strategic spre integrarea în UE, au nevoie imediată de ivnestiţii în infrastructură. Iar amânarea extinderii pentru următorii cinci ani a creat exact golul pe care banii Chinei îl pot umple.
- 3. Prezenţa economică şi financiară a Chinei are o puternică influenţă politică în regiune, chiar dacă ţările vor să adere la UE.
- 4. China ar fi mai apropiată de piaţa UE cu produsele sale şi ar avea acces liber la mările europene prin folosire porturilor ţărilor din Balcani în acecastă nouă perspectivă geo-economică.
