Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Beatificarea celor 7 episcopi martiri. ”Ați cunoscut ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau a regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate”

de Razvan Diaconu , 2.6.2019

Şapte episcopi greco-catolici martiri – Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu – au fost beatificați duminică, în cadrul unei ceremonii oficiate de papa Francisc, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj:

Noi, ascultând dorinţa Fratelui Nostru cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice Române, a mai multor confraţi întru episcopat, precum şi a multor credincioşi,

după ce am primit părerea exprimată de Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor,

cu Autoritatea Noastră Apostolică dispunem ca Venerabilii Slujitori ai lui Dumnezeu, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, episcopi şi martiri ai Bisericii din România şi păstori după inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării şi a păcii, să fie de acum înainte numiţi Fericiţi şi să li se poată celebra sărbătoarea în locurile şi după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an la 2 iunie.

În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Spirit. Amin.

Au participat la ceremonie peste 100.000 de pelerini, printre care și președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă.

Cine sunt cei șapte eroi martiri beatificați duminică, pentru sacrificiul lor pentru credință:

Episcopul Ioan Suciu. S-a născut la Blaj, la 4 decembrie 1907 într-o familie de preoţi.

Prieten bun cu Tit Liviu Chinezu, au studiat amândoi Teologia la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. A fost promovat doctor în Teologie, iar după şase ani de studii la Institutul “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot. A revenit apoi la Blaj, unde a fost profesor la Academia de Teologie. S-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii şi ca un prieten de suflet al tinerilor.

La 6 mai 1940 a fost numit Episcop Auxiliar de Oradea (titular de Moglena-Slatina Bulgaria), auxiliar Episcopului Valeriu Traian Frenţiu. Consacrarea a avut loc la 22 iulie 1940. Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al Episcopului Iuliu Hossu. Episcopul Valeriu Traian Frenţiu a revenit la Oradea în 1947, Episcopul Ioan Suciu fiind numit atunci Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În mai 1950 a fost dus la Ministerul de Interne. În octombrie acelaşi an a fost dus la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Acolo, datorită regimului de izolare, bolii de stomac, frigului şi foamei, la 27 iunie 1953 s-a stins din viaţă în celula 44, dezlegat de Episcopul Iuliu Hossu.

A fost îngropat în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu. S-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia.

A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Alexandru Rusu. S-a născut la 22 noiembrie 1884 în Şăulia de Câmpie, din părinţii Vasile, preot, şi Rozalia.

În 1903 a fost trimis la Budapesta pentru a studia Teologia. În 1910 a fost promovat doctor în Teologie. Pe 20 iulie 1910 a fost hirotonit preot. A fost numit profesor ajungând titular al catedrei de Teologie Dogmatică din cadrul Academiei Teologice din Blaj.

În 1920 a fost numit Secretar Mitropolitan, iar în 1923 Canonic al Capitulului Mitropolitan. La 30 ianuarie 1931 a avut loc la Blaj consacrarea lui ca Episcop de Maramureş de către Mitropolitul Vasile Suciu, iar pe 2 februarie instalarea lui în Baia-Mare.

În martie 1946 Sinodul Mitropolitan electoral l-a ales pe Episcopul Alexandru Rusu ca Mitropolit, alegere recunoscută de Sfântul Scaun dar nerecunoscută de guvernul de atunci.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus pe rând la Dragoslavele, Mănăstirea Căldăruşani, apoi Sighetul Marmaţiei. Supravieţuieşte acestui Penitenciar şi astfel a fost mutat la Curtea de Argeş, apoi izolat la Mănăstirea Cocoş. În 1957 Tribunalul Militar l-a condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru instigare şi înaltă trădare, ajungând la Gherla.

În primăvara anului 1963 s-a îmbolnăvit grav, la 9 mai acelaşi an trecând la cele veşnice. A fost înmormântat în Cimitirul deţinuţilor din Gherla, fără nici un oficiu religios.

Cardinalul Iuliu Hossu. S-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud din părinţii Ioan, preot, şi Victoria.

În 1904 îşi începe studiile teologice, fiind trimis la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de Episcopul Vasile Hossu.

Revine în Lugoj unde activează pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi Vicar şi secretar episcopesc. La 3 martie 1917 este numit Episcop în scaunul Eparhiei Gherla, rămas vacant, numirea găsindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu citeşte Declaraţia Unirii pe Câmpia Blajului.

În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupaţie horthystă (1940-1944) şi în ceputul regimului comunist.

La 28 octombrie 1948 este arestat şi dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal “in pectore”.

Moare la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: “Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.

Episcopul Vasile Aftenie. S-a născut la 14 iunie 1899, în satul Lodroman, din părinţii Petru şi Agafia.

În 1919 s-a înscris la Teologie, fiind trimis mai apoi la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. În 1925 a obţinut doctoratul în Filosofie şi Teologie, după care a revinit în ţară. La 1 ianuarie 1926 a fost hirotonit preot de către Mitropolitul Vasile Suciu. După o lună a fost numit profesor la Academia de Teologie din Blaj. A fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj.

În aprilie 1940 a fost numit Episcop titular de Ulpiana, auxiliar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie 1940 în Catedrala din Blaj. S-a întors la Bucureşti ca Episcop Vicar.

După diferite încercări eşuate ale comuniştilor de a-l compromite, a fost arestat la 28 octombrie 1948. A fost dus, împreună cu ceilalţi cinci Episcopi greco-catolici, la Dragoslavele şi apoi la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, transformată în lagăr. A refuzat scaunul de Mitropolit oferit de ortodocşi în schimbul trădării credinţei. În mai 1949 a fost transferat şi izolat la Ministerul de Interne. Acolo a fost supus unor torturi oribile, care reclamau o rezistenţă supraomenească.

Mutilat de bătăi, a fost depus la închisoarea Văcăreşti, unde la 10 mai 1950 a încetat din viaţă. A fost înhumat la cimitirul Belu catolic cu serviciul religios celebrat de un preot romano-catolic.

Episcopul Ioan BălanS-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880.

A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Tit Liviu Chinezu. S-a născut în anul 1904 în comuna Huduc, judeţul Mureş, tatăl lui fiind preot greco-catolic.

În 1925 a fost trimis la studii teologice la Roma, la Colegiul “Sf. Atanasie”, studiind la universităţile Angelicum şi Propaganda Fide. Obţine doctoratul în Filosofie şi Teologie. La 31 ianuarie 1930 a fost hirotonit preot. În 1931 s-a reîntors la Blaj, unde a fost numit profesor la Şcoala Normală de Învăţători. În 1937 a fost transferat la Academia Teologică din Blaj, iar în 1947 la Bucureşti, ca protopop.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus la Mănăstirea Neamţ, împreună cu alţi 25 de preoţi greco-catolici. A fost transferat apoi la Căldăruşani unde ulterior au fost aduşi şi Episcopii greco-catolici. Aici, la Căldăruşani, pe 3 decembrie 1949, a fost consacrat ca Episcop de către ceilalţi Episcopi. Cu toate precauţiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat cele întâmplate.Episcopul Tit Liviu Chinezu a fost transferat mai târziu la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Datorită regimului de exterminare, prin corvezi, foame şi frig, Tit Liviu Chinezu s-a îmbolnăvit foarte grav. Anunţat sanitarul închisorii, acesta sub pretextul că îl duce la infirmerie, l-a izolat într-o celulă mare, neîncălzită, unde, după două zile, pe 15 ianuarie 1955 a decedat, îngheţat. A fost îngropat fără sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, fără a i se cunoaşte locul.

Papa Francisc: Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii!

Papa Francisc a rostit un discurs emoţionant în faţa celor peste 100.000 de oameni prezenţi pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, după ce a beatificat cei şapte episcopi greco-catolici, numindu-i, de acum, „Fericiţi”. Sanctitatea Sa le-a spus pelerinilor că ştie istoria acestor ţinuturi.

„Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau a regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate, ca normă a vieţii înseşi şi a credinţei persoanelor; când capacitatea de decizie, libertatea şi spaţiul pentru creativitate este redus şi de-a dreptul eliminat.

Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante, îi avem în minte, în mod deosebit, pe cei şapte Episcopi greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi. În faţa persecuţiei aprige din partea regimului ei au dat dovadă de o credinţă şi de o iubire exemplare pentru poporul lor”, a spus Papa Francisc.

Suveranul Pontif a vorbit şi despre curajul celor şapte episcopi martiri, de a accepta cruzimi de tot felul în loc să renege Biserica.

„Cu mare curaj şi tărie interioară, au acceptat să fie supuşi la o dură detenţie şi la lot IcIliI de cruzimi, decât să renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire”, a mai spus Suveranul Pontif.

Papa Francisc a îndemnat, duminică, pelerinii la păstrarea credinţei şi la luptă împotriva unor “noi ideologii care, într-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase”.

“Dragi fraţi şi surori, chiar şi astăzi reapar noi ideologii care, intr-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase. Colonizările ideologice dispreţuiesc valoarea persoanei, a vieţii, a căsătoriei şi a familiei şi dăunează, prin propuneri distrugătoare, atee ca şi cele din trecut. în mod deosebit tinerilor noştri şi copiilor, lăsăndu-i fără rădăcini din care să poală creşte. Sunt voci care, semănând teamă şi diviziune, vor să şteargă şi să îngroape cea mai preţioasă moştenire pe care aceste ţinuturi au văzut-o nâscându-se”, a spus Papa Francisc.

Suveranul Pontif a amintit de Edictul de la Turda, din 1586, care sancţiona orice fel de radicalism, promovând un act de toleranţă religioasă, fiind unul dintre primele cazuri din Europa de acest tip.

“Aş dori să vă încurajez să duceţi lumina Evangheliei la contemporanii noştri şi să continuaţi să luptaţi, ca aceşti Fericiţi, împotriva acestor noi ideologii care apar.

Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor, incrementând fraternitatea de sânge, care îşi găseşte originea în perioada de suferinţă în care creştinii, divizaţi în decursul istoriei s-au descoperit a fi mai apropiaţi şi mai solidari. Să vă însoţească pe drumul vostru ocrotirea maternă a Preacuratei Fecioare Maria şi mijlocirea noilor Fericiţi”, şi-a încheiat Sfântul Părinte mesajul.

Ceremonia

Tronul arhieresc pe care a stat Papa Francisc conţine bucăţi de lemn provenit din închisorile Sighet şi Gherla, unde s-a produs martiriul episcopilor.

Organizatorii spun că acesta are semnificaţii spirituale şi simbolice extrem de puternice. „Tronul pe care va sta Sfântul Părinte este din lemn autentic, cules din arhitectura puşcăriilor de la Sighet şi Gherla, iar designul face trimitere la calvarul detenţiei, la suferinţa şi la moartea pentru Hristos”, susţin organizatorii vizitei Papei.

Cardinalul Lucian Mureşan a citit cererea adresată Sfântului Părinte Papa, rugându-l să îi declare fericiți pe cei şapte episcopi-martiri.

Suveranul Pontif și-a exprimat acordul, i-a declarat fericiţi şi a citit o formulă liturgică pe tema acestei beatificări, prin care cei şapte au devenit sfinți.

Papa a susținut un discurs – Omilia celebrării euharistice – şi a recitat antifonul marian pascal „Regina Coeli”.

Acest moment, al recitării antifonului marian pascal, va fi transmis în întreaga lume, în 200 de ţări. „E rugăciunea care este rostită în mod curent în perioada pascală de pontifii romani de la balconul din Vatican”, aexplicat la Digi24 preotul Cristian Barta.

După slujbă, Suvernul Pontif va lua prânzul cu suita papală, apoi, începând cu ora 15.45 Sfântul Părinte are o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj, la Biserica Greco-Catolică cu hramul „Sfântul Apostol Andrei şi Fericitul Episcop Ioan Suciu” din cartierul „Barbu Lăutaru”, lăcaş de cult construit special pentru vizita papală. Aici, Suveranul Pontif va binecuvânta capela.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult