Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor cu 0,25 de puncte procentuale, la 3,25%, în rând cu așteptările pieței, și a anunțat că oprește reinvestirea sumelor încasate din obligațiunile ajunse la maturitate în cadrul Programului de Achiziție de Active, ajuns la 3,2 trilioane euro din luna iulie.
Banca centrală pentru cele 20 de țări care au adoptat moneda unică a ridicat dobânda de politică monetară cu 3,75 (de la minus 0,5 pp)de puncte procentuale începând cu iulie 2022, cel mai rapid ritm de majorare al său, dar nu exclude alte decizii asemănătoare în viitor, având în vedre presiunile inflaționiste din creșterile salariale și ale prețurilor.
Creșterea ratei dobânzilor de joi, mai redusă după decât cele trei majorări consecutive cu câte 0,5 puncte procentuale vine la doar câtev zile după ce sondajul realizat la sfârșitul lunii martie în începutul au arătat cel mai scăzut nivel al apetitului pentru credite, atât din partea corporațiilor cât și a gospodăriilor din ultimul deceniu. Acest lucru arată impactul deciziilor BCE care frânează acum creditarea.
Comunicatul BCE nu face nicio referire la orientarea viitoare a BCE: „Consiliul guvernatorilor va continua să urmeze o abordare în funcție de datele statistice pentru a determina nivelul adecvat și durata nivelului ridicat al dobânzilor”.
„Deciziile privind deciziile de politică monetară vor continua să se bazeze pe evaluarea perspectivei inflației în lumina datelor economice și financiare din zona euro, a dinamicii inflației și a impactului dobânzii de referință”, se mai arată în comunicatul băncii centrale.
Oficialii BCE au oscilat în perioada premergătoare ședinței de joi de între o creștere a dobânzilor de 25 de puncte de bază și 50 de puncte de bază, dar piețele și economiștii au pariat în cea mai mare parte pe prima variantă, după publicarea datelor economice slabe din ultimele săptămâni și adoptarea unei atitudini similare a altor mari bănci centrale.
În sprijinul deciziei de o creștere mai redusă a dobânzii, în ciuda inflației persistente, este aproape anularea creșterii economiei din zona euro din primul trimestru și înăsprirea criteriilor de acordare a creditelor bancare care riscă să declanșeze o criză totală a împrumuturilor și o stagnare economică.
Sprijinind argumentul pentru o mișcare mai mică, economia zonei euro abia a crescut în ultimul trimestru, iar băncile au înăsprit accesul la credite, crescând riscul ca o astfel de tendință să se transforme într-o criză totală a creditului și să încetinească și mai mult creșterea.
O veste pozitivă este încetinirea creșterii ratei inflației de bază, cel puțin în luna aprilie.
Adding to the case for caution, most big central banks around the world are now moving in 25-basis-point increments after big hikes earlier, and the U.S. Federal Reserve even signalled on Wednesday that it could pause.
Cu spectrul recesiunii economice în față, majoritatea băncilor centrale din lume au redus incrementul de creștere a dobânzilor la 0,25 puncte procentuale, după salturile substanțiale din ultima vreme, iar Fed chiar a părut miercuri că indică o posibilă întrerupere a ciclului de înăsprire a politicii monetare.
„În general, informațiile din economie susțin în linii mari evaluarea perspectivei inflației pe termen mediu pe care Consiliul guvernatorilor și-a format-o la ședința sa anterioară”, arată BCE, care și-a ratat atingerea țintei anuale de inflație de 2% în ultimul deceniu.
Dar la fel ca celelalte bănci, inclusiv și Banca Angliei, economiștii consideră că BCE va mai executa salturi ale dobânzilor în ședințele viitoare până la un maxim anticipat de 3,75% în această vară, în timp ce va dura probabil ani de zile pentru ca inflația să intre în zona țintă de 2%.
Deși inflația generală a scăzut brusc de la valorile cu două cifre din toamna trecută, presiunile subiacente ale prețurilor sunt în continuare în creștere, sugerând că creșterea prețurilor s-ar putea stabili peste ținta BCE, dacă banca nu crește în continuare.
Aceste riscuri sunt exacerbate de o piață a forței de muncă foarte strânse, mai ales că majorarea salariilor a fost mai rapidă decât se prevedea, iar rata șomajului a scăzut la un nivel record, în ciuda unei economii europene aflate în pragul recesiunii.
***
