Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să majoreze dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază, a opta creştere succesivă, în linie cu estimările analiştilor, şi a anunţat că va continua înăsprirea politicii monetare, pentru a contracara inflaţia ridicată, transmite agenția Reuters.
Consiliul guvernatorilor BCE a informat că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit (dobânda de referință) vor creşte la 4%, 4,25% şi, respectiv, 3,50%. Este cel mai ridicat nivel al ratei dobânzii la depozite din ultimii 22 de ani.
Pentru a duce inflaţia spre ţinta de 2%, BCE a majorat agresiv dobânzile, cu 400 de puncte de bază, de la -0,5% în luna iulie anul trecut. Este cel mai rapid ritm de înăsprire a politicii monetare efectuat de BCE, dar puţini analişti se aşteaptă ca majorările să continue dincolo de 2023, din cauza inflaţiei ridicate şi a creşterii salariilor.
„Consiliul guvernatorilor BCE se va asigura la viitoarele decizii de politică monetară că dobânzile vor fi aduse la niveluri suficient de restrictive pentru a realiza o revenire rapidă a inflaţiei la ţinta pe termen mediu de 2%. Proiecţiile privind inflaţia, excluzând energia şi alimentele, au fost revizuite în creştere, în special pentru 2023 şi 2024”, se arată în comunicatul BCE.
Principalele declarații ale președintei BCE Christine Lagarde:
- Spirala salarii – prețuri – Nu vedem un efect de runda a doua. Nu vedem aici această spiral salarii-prețuri … Cu cât mai repede cu atât mai bine în cee ace priște atingerea țintei inflaționiste de 2%, dar trebuie să fim realiști și atenți la cum răspundem (față de presiunile inflaționiste – n.r)
- Inflația nu scade suficient de repede – „Vom fi restrictivi cât va fi necesar pentru ane asigura că ne vom atinge ținta. Conform actualilor indicatori, ajungerea la 2,2% în 2025 nu ne poate satisface și nici nu este un timp acceptabil. De aceea am luat acestă decizie astăzi.
- Nu s-a discutat despre luarea unei pauze – „În ceea ce privește nevoia de a lua o pauză sau de a sări peste o etapă – așa cum am spus, numărul unu – nu am discutat deloc despre subiect și nu ne-am gândit la asta pentru că avem de lucru”.
- Consens larg – „A fost discuție destul de armonioasă și o analiză economică foarte bună și amănunțită. Am analizat profund piața muncii pentru a înțelege care sunt cu adevătrat forțele din spatele inflației pentru a o putea combate mai eficient și am ajuns la un consens foarte, foarte larg”.
- Piața muncii – „Ceea ce vom continua să monitorizăm și să disecăm cât mai atent este această întreagă enigmă a pieței muncii care, așa cum am spus, joacă un rol esențial, deoarece multe servicii – care joacă un rol important în economia noastră – reprezintă costurile cu forța de muncă intensivă, iar salariile în acest sens joacă un rol cheie”.
- Vom ști dobânda finală când ajungem acolo – „Nu vreau să comentez despre nivelul dobânzii de politică monetară finale. Rata finală o s-o știm când vom ajunge unde ne-am propus. Ceea ce o determină (politica monetară) este ținta de 2% pentru inflație.
- Riscurile inflaționiste – „Riscurile de inflamare a inflației țin de presiunile suplimentare ale prețului energiei și alimentelor, legate, de asemenea , de războiul din Ucraina. O creștere persistentă a așteptărilor inflaționiste superioare țintei noastre sau creșteri mai mari decât cele anticipate ale salariilor sau ale marjelor de profit ar putea, de asemenea, să conducă la creșterea inflației, inclusiv pe termen mediu. Acordurile recente de majorări salariale din mai multe țări s-au adăugat la riscurile în creștere ale inflației”.
- Continuare în iulie, probabil – „Am terminat? Am terminat călătoria? Nu. Nu suntem la destinație. Mai avem teren de acoperit? Da, mai avem teren de acoperit. „Având în vedere o schimbare semnificativă a liniei noastre de bază, este foarte probabil că vom continua să creștem dobânzile în iulie, ceea ce probabil nu este o surpriză. Acest lucru se datorează faptului că suntem hotărâți să ne atingem obiectivul în timp util. Nu ne gândim să facem o pauză, după cum vă dați seama.”
- Inflația persistentă – „Inflația a scăzut, dar se preconizează că va fi prea mare, pentru prea mult timp”.
- Riscuri inflaționiste – „Riscurile negative pentru creșterea inflației includ războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și o amplificare a tensiunilor geopolitice mai ample care ar putea fragmenta comerțul global”.
- Politica monetară – „Creșterea (inflației) ar putea fi, de asemenea, mai lentă dacă efectele politicii monetare sunt mai puternice decât se aniticipează”.
- Profiturile mari – „Firmele din unele sectoare au reușit să mențină profiturile relativ ridicate, mai ales acolo unde cererea a depășit oferta”.
- Monitorizarea macroindicatorilor – „Deși majoritatea măsurilor privind așteptările inflaționiste pe termen lung se situează în prezent la aproximativ 2%, unii indicatori rămân prea mari și trebuie monitorizați îndeaproape”.
- Perspectiva economică – „Perspectivele de creștere economică și a inflației rămân foarte incerte”.
- Dezechilibrele din economie – „Condițiile din diferite sectoare ale economiei sunt inegale. Producția continuă să slăbească, parțial din cauza cererii globale mai scăzute și a condițiilor mai stricte de finanțare din zona euro, în timp ce sectorul serviciilor rămâne rezistent”.
- Presiunile salariale – „Presiunile salariale devin o sursă din ce în ce mai importantă de inflație”.
- Stagnarea economică – „Economia zonei euro a stagnat în ultimele luni”.
- Creștere firavă – „Este probabil ca creșterea economică să rămână slabă pe termen scurt, dar să se întărească în cursul anului, pe măsură ce inflația scade și perturbările din lanțurile de aprovizionare continuă să se atenueze”
Probabil încă două majorări în acest an de câte 0,25 pp
Pieţele se aşteaptă la o nouă majorare a dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază în iulie sau septembrie, şi şanse moderate pentru o nouă decizie în septembrie sau octombrie.
De asemenea, BCE a indicat joi că de la 1 iulie nu va mai reinvesti banii din datoria scadentă în cadrul programului de achiziţiile de active (APP – asset purchase programme), de 3.200 miliarde de euro.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a decis miercuri seara a decis menţinerea ratei dobânzii la un interval cuprins între 5% şi 5,25%.
Economia zonei euro a fost în recesiune tehnică în primele trei luni ale acestui an, potrivit cifrelor revizuite publicate săptămâna trecută de Eurostat, care arată că PIB-ul zonei euro s-a contractat atât în primul trimestru din 2023 cât şi în ultimul trimestru din 2022.
Oficiul european de statistică a anunţat iniţial că economia zonei euro a stagnat (0%) în ultimul trimestru din 2022 comparativ cu trimestrul precedent şi a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru din 2023.
Zona euro în recesiune
Conform datelor revizuite, PIB-ul zonei euro a înregistrat două trimestre consecutive de scădere cu 0,1%. Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.
Pe de altă parte, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în mod suprinzător până la 5,3% în mai, de la 5,6% în aprilie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 6,1% în mai, de la un nivel de 7% înregistrat în aprilie. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,3%.
Toate aceste date justifică, în opinia analiştilor, o majorare limitată a dobânzilor dar nu o pauză în ciclul de înăsprire a politicii monetare. Economiştii se aşteaptă ca BCE să continue să majoreze dobânzile până în vara acestui an, când costul creditului în zona euro va atinge un punct culminant cuprins între 3,50% şi 3,75%.
***
Urmărește-ne pe Google News
