Banca Centrală Europeană se pregătește să majoreze joi ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, chiar dacă zona euro a intrat oficial în recesiune tehnică.
Majoritatea analiștilor și economiștilor au pariat pe creșterea dobânzii de referință de către Banca Centrală Europeană cu 0,25 puncte procentuale, până la 3,5% pe an, cel mai ridicat nivel de după 2001, scrie Politico.
Având în vedere că cele mai recente date statistice ale Eurostat arată că înăsprirea agresivă a politicii monetare a BCE are efectul dorit, analiștii se vor concentra pe declarațiile președintei băncii, Christine Lagarde, pentru a surprinde orice aluzie la momentul în care ciclul de majorări se va opri. Deocamdată, piețele anticipează un nou salt de un sfert de punct procentual la ședința de politică monetară din luna iulie.
Se așteaptă o nouă majorare și în iulie
Lagarde a declarat la începutul acestei luni că BCE se apropie de „altitudinea de croazieră” și că mediul global se schimbă, de asemenea. Se așteaptă ca Rezerva Federală, banca centrală a SUA, să suspende ciclul de majorări la ședința Consiliului de administrație de miercuri, păștrând rata dobânzii de referință neschimbată.
Cu toate acestea, chiar și după campania agresivă, fără precedent a BCE — care a crescut ratele dobânzilor de la -0,5% în iulie 2022, la 3,25% în mai — inflația generală continuă să fie de peste trei ori ținta pentru stabilitate a prețurilor impusă de banca centrală, mult prea mare pentru ca BCE să declare deja o victorie.
Membra consiliului de administrație a BCE, Isabel Schnabel, a declarat săptămâna trecută că propriile prognoze ale băncii – care vor fi actualizate joi – implică faptul că inflația se va mai situa peste ținta dorită timp de încă patru ani, înainte de a reveni sub pragul 2%.
Ceea ce a fost mai rău pare să fi trecut: inflația generală a scăzut în zona euro mai repede decât se anticipa, de la valoarea de vârf de 10,6% din octombrie 2022, la 6,1% în luna mai. Inflația de bază, care exclude componentele volatile ale prețurilor alimentelor și combustibililor reprezintă o referință mai exactă a tendiței prețurilor cu amănuntul, a început să se atenueze în aprilie, iar așteptările inflaționiste ale consumatorilor au scăzut semnificativ.
Economia zonei euro gâfâie și sub povara dobânzilor
În același timp, economia zonei euro este într-o recesiune tehnică din ultimul trimestru al anului trecut, iar datele edzamăgitoare privind comenzile noi din industrie și cele privind împrumuturile bancare indică o continuare a crizei în viitor.
„Sunt greu de observat perspective reale de creștere la orizont”, a avertizat economistul UniCredit Erik Nielsen.
De obicei, o astfel de slăbiciune a economiei ar fi suficientă pentru a menține prețurile sub control. Dar șomajul aflat la un minim record menține cererea internă ridicată, chiar și fără ca economia să crească, iar neîncrederea tot mai mare în vechile modele economice se adaugă la scepticismul privind sugrumarea inflației prin dobânzi.
„Nu există dovezi clare că inflația de bază a ajuns la vârf”, a avertizat Lagarde săptămâna trecută.
Șomajul și salariile pot fi presiuni inflaționiste
Cea mai recentă dinamică a salariilor va menține BCE în alertă maximă. Compensația pe angajat, măsura salarială favorită a BCE, a crescut cu 5,2% față de anul anterior, în primul trimestru.
Evoluția recentă a veniturilor salariale ține BCE în alertă maximă. Venitul brut per angajat, indicatorul preferat al BCE, a crescut în primul trimestru din 2023 cu 5,2% față de perioada similară a anului trecut. Acest lucru ar trebui să fie „un motiv de îngrijorare serioasă pentru BCE, deoarece se așteaptă că va persista și pe parcursul verii”, a declarat pentru Politico economistul-șef al Danske Bank, Piet Haines Christiansen. Subvențiile guvernamentale pentru plata facturilor energetice, care au avut ca efect susținerea venitului real, reprezintă și ele o preocupare serioasă pentru bancheri.
Este posibil ca aceste îngrijorări să o constrângă pe Lagarde să nu ofere semnale clare cu privire la momentul în care BCE va înceta ciclul de majorări, obligând-o în schimb să sublinieze că deciziile de politică monetară vor fi luate în funcție evoluțiile indicatorilor macroeconomici comunicați de statistică.
„Credem că declarația de politică monetară va semnala apropierea ratelor de politică monetară de o plafonare, dar Consiliul guvernatorilor nu va da odată precisă”, a scris analistul Silvia Ardagna de la Barclays într-o notă adresată clienților.
Proiecțile BCE: potențiale indicii de politică monetară
Orice lacună în comunicarea lui Lagarde poate fi completată printr-o potențială modificare – sau lipsa acesteia – a noilor previziuni ale BCE privind inflația pentru 2025.
„Ne aşteptăm ca prognoza BCE să prevadă în continuare atingerea unei rate a inflației de 2,1 la sută în 2025, țintă care este neschimbată faţă de martie”, a spus Christiansen.
Claus Vistesen, de la Pantheon Macroeconomics, a subliniat, de asemenea, că prognoza inflației la sfârșitul intervalului este utilizată de BCE pentru a-și semnala direcția politicii sale. „Atâta timp cât rămâne peste 2%, Banca are o tendință de înăsprire și invers”, a spus el.
Vistesen consideră că previziunile BCE vor fi reduse la exact 2% doar la următoarea rundă de prognoze a inflației BCE din septembrie, în concordanță cu așteptările actuale ale pieței pentru încă o creștere în iulie, înainte de luarea unei pauză.
Pe lângă ratele dobânzilor, se așteaptă, de asemenea, că BCE va confirma că va pune capăt reinvestițiilor din obligațiunile ajunse la scadență pe care le-a achiziționat în cadrul vechiului său program de relaxare cantitativă, așa-numitul APP. Cu toate acestea, se așteaptă să anunțe că reinvestirea obligațiunilor cumpărate în cadrul Programului de achiziții de urgență pentru pandemie va continua așa cum era planificat.
***
