BCE a pus inflația pe masa de disecție: Mai merge o doză de dobândă

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat marţi că inflaţia în zona euro este încă mult prea ridicată astfel că BCE trebuie să continue să înăsprească politica monetară şi să evite să declare victoria în lupta cu preţurile de consum, transmite Reuters.

Declarația a fost făcută la la forumul anual al BCE organizat anul acesta la Sintra, Portugalia, unde inflația a fost întoarsă pe toate părțile pentru a i se reanaliza cauzele menținerii ei și reacțiile la tratamentul politicilor monetare de până acum.

BCE a majorat costul creditului la fiecare reuniune de politică monetară din ultimul an, astfel că dobânda la depozite a urcat din teritoriul negativ până la 3,5%, şi a promis că vor urma şi alte majorări în încercarea de a opri avansul inflaţiei.

Lagarde: Inflația în zona euro e prea mare

„Este puţin probabil ca, în viitorul apropiat, banca centrală să fie în măsură să afirme cu certitudine că dobânzile au atins punctul de vârf”, a declarat Lagarde la forumul anual al BCE organizat la Sintra, Portugalia. „Fără o modificare importantă a perspectivei, vom continua să majorăm dobânzile în luna iulie”, a adăugat Lagarde.

În luna mai, inflaţia de bază în zona euro a fost de 6,1%, în scădere faţă de o valoare de 7% în luna aprilie, dar cu mult peste ţinta de inflaţie a BCE, care este de 2%.

„Inflaţia în zona euro este mult prea mare şi se pare că va rămâne aşa pentru o perioadă lungă de timp…Această persistenţă este provocată de faptul că inflaţia îşi face simţite efectele în economie în faze, pe măsură ce diferiţi agenţi economici încearcă să transfere costurile pe seama celorlalţi”, a precizat Christine Lagarde.

Productivitatea scăzută favorizează inflația

Chiar dacă zona euro a intrat recent în recesiune, firmele nu renunţă la angajaţi, o evoluţie neaşteptată care alimentează creşterile salariale. O altă problemă este că o mare parte din creşterea gradului de ocupare are loc în sectoare cu o productivitate scăzută.

„Toate acestea înseamnă că ne vom confrunta cu mai mulţi ani de creşteri ale salariilor nominale, în care presiunile pe partea costurilor cu mâna de lucru vor fi exacerbate de creşterea limitată a productivităţii”, a spus Lagarde.

Toate aceste evoluţii forţează BCE să se angajeze în mod clar că va menţine dobânzile ridicate pentru o perioadă prelungită.

„Trebuie să comunicăm în mod clar că vom rămâne la aceste nivele atât timp cât va fi nevoie. Asta va asigura că majorarea dobânzilor nu generează aşteptări referitoare la o inversare mult prea rapidă a politicii monetare şi va permite ca impactul deplin al acţiunilor noastre anterioare să se materializeze”, a subliniat preşedintele BCE.

Și FMI recomandă menținerea ritmului de creștere a dobânzilor

Fondul Monetar Internațional (FMI) a cerut luni băncilor centrale să continue creșterea ratelor dobânzilor și să mențină o politică monetară restrictivă până la scăderea inflației de bază, în ciuda efectelor negative pe care le poate avea asupra pieței muncii. „Politica monetară ar trebui să continue să reziste și să se stabilizeze pe un teritoriu restrâns, până când inflația de bază va avea o tendință clară de scădere”,

Fondul Monetar Internațional a cerut luni băncilor centrale să continue ciclul de creștere a ratelor dobânzilor de referință și să mențină o politică monetară restrictivă până la reducerea inflației de bază, în ciuda efectelor negative pe care aceste măsuri le pot avea asupra pieței muncii și creșterii economice. „Politica monetară trebuie să reziste în continuare și să se stabilizeze într-un teritoriu de variație strâns, până când inflația de bază va avea o tendință evidentă de scădere” a declarat prim-directorul general adjunct al FMI, Gita Gopinath, în timpul sesiunii de deschidere a forumului anual al Băncii Centrale Europene (AC).

Gopinath, care a luat cuvântul în cadrul ședinței desfășurate la Sintra (Portugalia), a susținut că BCE și alte bănci centrale trebuie să fie pregătite să reacționeze „cu forță” față de presiunile inflație, „chiar dacă aceasta înseamnă afectarea și mai mult a pieței muncii”. Și a avertizat că în caz contrar, dacă băncile nu vor putea să acționeze, costurile ar putea fi „semnificativ mai mari”.

Directorul adjunct al FMI a spus că ceea ce este „îngrijorător” este că inflația menținută o perioadă mai îndelungată „ar putea schimba dinamica” majorării prețurilor îngreunând și mai mult eforturile dezinflaționiste. Ea consideră că măsurile luate până acum de BCE nu au avut efectul scontat: „În pofida seriei de majorare a ratelor cu 4%, activitatea economică a încetinit doar modest” a spus ea.

Trei adevăruri incomode despre politica monetară

În discursul său, economistul FMI a spus trei adevăruri incomode despre politica monetară, cum ar fi că inflația durează prea mult până se întoarce la nivelul țintit și că tensiunile financiare pot duce la conflicte între politica monetară a băncilor centrale și obiectivele de stabilitate financiară.

În plus, băncile centrale vor experimenta probabil mai multe riscuri de inflație decât înainte de pandemie, din cauza schimbărilor structurale, cum ar fi dereglările din lanțulurile de aprovizionare și schimările climatice.

Din acest motiv, strategiile și instrumentele, cum ar fi achizițiile masive de datorii prin cumpărare de obligațiuni („relaxare cantitativă”), vor trebui „perfecționate” și este necesar să fim „mai precauți” cu utilizarea lor „în afara perioadei de recesiune”.

„Bătălia nu va fi ușoară (…) Nu putem avea o creștere susținută fără a recupera stabilitatea prețurilor”, a conchis ea.

***