Reducerea taxelor şi acordarea de facilităţi fiscale, diminuarea birocraţiei şi simplificarea legislaţiei şi Codului fiscal, creditarea cu garanţii de la stat, în special pentru start-up-uri şi stabilitatea fiscală sunt, potrivit unui studiu EY, câteva dintre măsurile așteptate de antreprenori care ar ajuta la dezvoltarea afacerilor.
Studiul EY „Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc 2015”, ajuns la a treia ediţie, măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni, respectiv accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat oferit de asociaţii specializate în susţinerea antreprenoriatului. Pentru această ediţie au fost chestionaţi aproape 370 de antreprenori şi oameni de afaceri din România, în perioada 9 ianuarie – 24 februarie.
Barometrul a fost prezentat joi, în cadrul celei de a doua ediții a competiției EY Entrepreneur Of The Year – 2015 România.
Măsuri guvernamentale de mare impact pe termen scurt- viziunea antreprenorilor
Aproape jumătate dintre antreprenori (45%) consideră că reducerea taxelor şi acordarea de facilităţi fiscale reprezintă una dintre măsurile care ar susţine dezvoltarea afacerilor pe termen scurt, alături de reducerea birocraţiei şi simplificarea sistemului legislativ şi a Codului Fiscal (15%), colaborarea public-privat (7%), acordarea de credite garantate de stat (8%), stabilitatea mediului fiscal (5%) şi îmbunătăţirea nivelului de educaţie antreprenorială/profesională, reiese din studiul EY.
Douã treimi dintre antreprenori (65%) spun că măsurile fiscale adoptate de guvern i-ar ajuta cel mai mult în dezvoltarea afacerilor, în condiţiile în care jumătate dintre respondenţi apreciază că mediul de reglementare şi fiscale pentru antreprenori s-a deteriorat în ultimul an.
Puţin peste 10% dintre oamenii de afaceri ar consideră utilă şi necesară dezvoltarea unei agenţii guvernamentale care să asiste afacerile noi în respectarea cerinţelor fiscale.
Antreprenorii s-au arătat nemulţumiţi în privinţa accesului la finanţare, 82% dintre aceştia spunând că este încă dificil sau foarte dificil, însă percepţia s-a îmbunătăţit uşor faţă de ediţia precedentă, de la 88%.
Despre evoluțiile din 2014
Dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului, educația și formarea antreprenorială este singurul cu evoluție majoritar pozitivă: 62% dintre antreprenori considerând că acest factor s-a îmbunătățit în România în ultimul an. Antreprenorii consideră doar în proporție de 42% că, în 2014, cultura antreprenorială s-a îmbunătățit, în timp ce 37% cred
că ajutorul oferit de organizațiile specializate în dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evoluție pozitivă, iar 30% că accesul la finanțare s-a îmbunătățit. Doar 20% dintre respondenți consideră că reglementarea și fiscalizarea au cunoscut o evoluție pozitivă în 2014.
Dacă la ediţia de anul trecut aproape jumătate dintre antreprenori apreciau că accesul la finanţare s-a deteriorat, în acest an răspunsurile antreprenorilor s-au echilibrat, astfel că 32% dintre respondenţi spun că accesul la finanţare s-a deteriorat în ultimul an, 30% cred ca s-a îmbunătăţit, în timp ce alţi 30% consideră ca nu s-au modificat condiţiile de obţinere de finanţare.
„Această echilibrare a răspunsurilor indică de fapt o îmbunătăţire a percepţiei accesului la finanţare: dacă în 2014 doar 16% dintre respondenţi considerau că accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, în 2015 procentul celor care cred acest lucru aproape s-a dublat, ajungând la 30%”, se spune în studiu.
Guvernul poate ajuta antreprenorii să aibă acces la finanţare prin acordarea de facilităţi fiscale pentru investiţiile în companii mici (26%), garanţii pentru credite (20%), impozitarea redusă asupra câştigurilor de capital (18%) sau cu fonduri pentru scheme de finanţare (13%).
Opiniile tinerilor
Studiul EY relevă că incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri vor sprijini cel mai mult dezvoltarea antreprenorială, în opinia a 23% dintre respondenţi, urmate de programe guvernamentale pentru start-up-uri şi antreprenori (19%), programe specifice de training pentru industrii (12%) şi programe de mentorat (12%).
Antreprenorii îşi doresc programe dedicate în universităţi, 56% considerând că astfel de programe ar îmbunătăţi percepţia tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră.
IMM-urile din România în cifre
Din numărul total de firme active la 31 martie 2015, peste 64% sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL) care au, în medie, un asociat. În marea lor majoritate (91,6%), societățile cu răspundere limitată fac parte din categoria microîntreprinderilor, având în medie 2 salariaţi, un capital social mediu de 11.000 EUR şi realizând o cifră de afaceri medie anualaă de 47.000 EUR. Cele mai multe societăţi cu răspundere limitată (SRL) au sediul social în municipiul Bucureşti şi judeţul Cluj.
