joi

28 martie, 2024

13 noiembrie, 2019

România s-a plasat anul trecut pe locul 2 în UE la soldul sumelor trimise în țară, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu 2.714 milioane euro. Înaintea noastră s-a situat doar Portugalia ( 3.071 milioane euro, cu observația că definiția statistică este ceva mai restrânsă acolo) iar imediat după noi Polonia (2.544 milioane euro).

La mare distanță în spate ca sume absolute figurează, în topul pe 2018, Croația (1.326 milioane euro) și Bulgaria (1.156 milioane euro). Lituania pare să fi avut cele mai mari intrări nete raportate la PIB-ul propriu, cu 690 milioane euro, în timp ce sumele nete trimise în țară de vecinii unguri s-au ridicat la doar 292 milioane euro.

Pe fluxuri de bani, în România au intrat 2.976,8 milioane euro și au ieșit prin transferuri personale în străinătate 263,2 milioane euro, ceea ce ne plasează pe primul loc în statistica Eurostat în materie de bani trimiși acasă, întrucât datele pentru Portugalia nu sunt certificate din motive metodologice.


Iată cum arată topul trimiterilor acasă certe în statele UE ( peste 1 miliard de euro fiecare):

De remarcat faptul că România a trecut de-abia anul trecut în fața Poloniei, care a atins un nivel maxim în 2015 (3.154,8 milioane euro), după care a intrat pe un trend descrescător. Interesant, fenomenul este similar cu cel al Italiei, cu care ne-am intersectat în același an 2015, de maxim pentru ei ( 2.244,9 milioane euro ei față de 2.176,0 milioane euro noi, după care am trecut în față cu 2.449,0 milioane euro în 2016).

Evoluțiile din ultimii ani și efectul lor

Dar, să vedem cum evoluat remiterile românilor în ultimii ani, împreună cu o raportare la deficitul contului curent, pe care au reușit în destul de mare măsură să-l mai atenueze, cu observația că în 2018 s-a ajuns ca banii trimiși acasă să reprezinte aproape 1,5% din PIB.


Am prezentat aceste date pentru a vedea cât de mare este importanța banilor trimiși din străinătate de românii plecați acolo pentru balanța de plăți și cum au susținut aceste sume atât cursul de schimb al monedei naționale cât și o serie de echilibre macroeconomice. Reamintim că limita recomandată pentru deficitul de cont curent, de 4% a fost depășită de-abia în 2018 și nu în 2016, cum s-ar fi întâmplat în absența banilor remiși în țară.

Dacă facem și trimitere la faptul că în bună parte banii au fost trimiși părinților rămași în țară și pentru susținerea familiei proprii avem și dimensiunea depresurizării sistemului de asistență socială. La 21.782 milioane euro alocate de stat pentru asistență socială anul trecut ( date oficiale MF la cursul oficial mediu dat de BNR) s-a mai alocat o indexare de circa 13,7% (aproape o șeptime din total) prin cele aproape trei miliarde de euro venite direct din străinătate.

Din păcate, în pofida creșterii sumelor contabilizate la intrări, dată fiind evoluția tot mai slabă a soldului din schimburile de mărfuri și servicii cu exteriorul, capacitatea remitențelor de a ameliora situația economico-socială a scăzut dramatic și sistematic din 2014 încoace. Astfel încât deja, în 2018 ajunsese deja sub importanța din anul de criză 2012, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: