Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Bani care susțin cursul de schimb: România, pe locul doi în UE la sumele nete trimise în țară

de Marin Pana , 13.11.2019

România s-a plasat anul trecut pe locul 2 în UE la soldul sumelor trimise în țară, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu 2.714 milioane euro. Înaintea noastră s-a situat doar Portugalia ( 3.071 milioane euro, cu observația că definiția statistică este ceva mai restrânsă acolo) iar imediat după noi Polonia (2.544 milioane euro).

La mare distanță în spate ca sume absolute figurează, în topul pe 2018, Croația (1.326 milioane euro) și Bulgaria (1.156 milioane euro). Lituania pare să fi avut cele mai mari intrări nete raportate la PIB-ul propriu, cu 690 milioane euro, în timp ce sumele nete trimise în țară de vecinii unguri s-au ridicat la doar 292 milioane euro.

Pe fluxuri de bani, în România au intrat 2.976,8 milioane euro și au ieșit prin transferuri personale în străinătate 263,2 milioane euro, ceea ce ne plasează pe primul loc în statistica Eurostat în materie de bani trimiși acasă, întrucât datele pentru Portugalia nu sunt certificate din motive metodologice.

Iată cum arată topul trimiterilor acasă certe în statele UE ( peste 1 miliard de euro fiecare):

De remarcat faptul că România a trecut de-abia anul trecut în fața Poloniei, care a atins un nivel maxim în 2015 (3.154,8 milioane euro), după care a intrat pe un trend descrescător. Interesant, fenomenul este similar cu cel al Italiei, cu care ne-am intersectat în același an 2015, de maxim pentru ei ( 2.244,9 milioane euro ei față de 2.176,0 milioane euro noi, după care am trecut în față cu 2.449,0 milioane euro în 2016).

Evoluțiile din ultimii ani și efectul lor

Dar, să vedem cum evoluat remiterile românilor în ultimii ani, împreună cu o raportare la deficitul contului curent, pe care au reușit în destul de mare măsură să-l mai atenueze, cu observația că în 2018 s-a ajuns ca banii trimiși acasă să reprezinte aproape 1,5% din PIB.

Am prezentat aceste date pentru a vedea cât de mare este importanța banilor trimiși din străinătate de românii plecați acolo pentru balanța de plăți și cum au susținut aceste sume atât cursul de schimb al monedei naționale cât și o serie de echilibre macroeconomice. Reamintim că limita recomandată pentru deficitul de cont curent, de 4% a fost depășită de-abia în 2018 și nu în 2016, cum s-ar fi întâmplat în absența banilor remiși în țară.

Dacă facem și trimitere la faptul că în bună parte banii au fost trimiși părinților rămași în țară și pentru susținerea familiei proprii avem și dimensiunea depresurizării sistemului de asistență socială. La 21.782 milioane euro alocate de stat pentru asistență socială anul trecut ( date oficiale MF la cursul oficial mediu dat de BNR) s-a mai alocat o indexare de circa 13,7% (aproape o șeptime din total) prin cele aproape trei miliarde de euro venite direct din străinătate.

Din păcate, în pofida creșterii sumelor contabilizate la intrări, dată fiind evoluția tot mai slabă a soldului din schimburile de mărfuri și servicii cu exteriorul, capacitatea remitențelor de a ameliora situația economico-socială a scăzut dramatic și sistematic din 2014 încoace. Astfel încât deja, în 2018 ajunsese deja sub importanța din anul de criză 2012, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.11.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult