fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Ce se anunță pe piața muncii după creșterea numărului de șomeri ai crizei: domeniile cele mai afectate și problemele statului

Numărul șomerilor indemnizați a crescut în trei luni, de la sfârșitul lunii februarie și până la 1 iunie, cu 20.260 persoane,  până la 77.096, conform… Mai mult

14.07.2020

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

Băncile: Atenție cu legislația bancară, poate pierde toată lumea, de la persoanele fizice până la economia în ansamblu

de Adrian N Ionescu , 12.3.2018

Modificările legislative aflate pe circutitul parlamentar pot duce la scăderea cu până la 2,57% a produsului intern brut (PIB), potrivit unui studiu de impact al KPMG, citat de un comunicat comun al Asociației Române a Băncilor (ARB) și Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Reprezentanții sectorului bancar solicită Parlamentului să extindă cu 60 de zile a termenelor „propuse inițial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate”.

Studiul KPMG estimează că, în cazul modificărilor legislative privind plafonarea dobânzilor și eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, „o potențială reducere a creditării populației cu 5% ca urmare a diminuării capacității instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată să conducă la reducerea:

  • consumului cu 1,39%,
  • a investițiilor cu 0,17% și
  • a PIB cu 1,80%”, potrivit sursei citate.

În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, „având în vedere potențialul de diminuare a capacității instituțiilor de credit de a finanța economia reală, o potențială reducere a creditării populației și a agenților economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea:

  • consumului cu 2,19%,
  • a investițiilor cu 0,27% și
  • a PIB cu 2,84%.

În schimb, dacă nu ar fi îngrădită tranzacţionarea creditelor neperformante, reducerea ratei acestora până „la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituțiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susține un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei”, spune raportul citat.


I. Plafonarea dobânzilor

Proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor ar urma să impună pentru creditele ipotecare o dobândă anuală efectivă (DAE) de 2,5 ori dobânda de politică monetară a BNR și de 18% pentru creditele de consum.

Studiul KPMG estimează că legea ar putea afecta negativ consumul dar şi investițiile, ducând la o atenuare a creșterii economice.

În plus, bancherii consideră că „ asemenea măsuri, menite a se aplica și creditelor în derulare, prezintă și serioase vicii de legalitate și constituționalitate prin prisma dreptului la proprietate, a libertății economice și contractuale și a retroactivității”.

Totodată, plafonarea dobânzii anuale efective (DAE), prin raportare la dobânda de politică monetară în cazul creditelor ipotecare, ar conduce la situații imposibile în cazul în care dobânda de politică monetară ar deveni negativă sau zero, iar băncile ar fi în situația în care ar trebui să acorde împrumuturi cu dobânda 0 sau negativă.

„Pe termen mediu și lung consecințele nu vor ajuta nici consumatorii și nici economia, ci eventual doar anumite persoane cu credite în derulare, care ar beneficia de o reducere a costurilor”, spune comunicatul citat.

II. Limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate

Analiza cantitativă a datelor pentru România în perioada 2008 –2017 indică o corelație ridicată între evoluția creditării (măsurată ca modificare trimestrială a creditelor noi acordate de instituțiile de credit ca procent din PIB) în raport cu rata creditelor neperformante, potrivit studiului KPMG.

 

În plus, „iertarea necondiționată a unei părți din datoria debitorilor (inclusiv și în mod special pentru cei cu datorii restante, indiferent de situația financiară și socială), ar putea induce un comportament de indisciplină financiară, unii debitori putând face uz de beneficiul utilizării unui credit de o anumită valoare, cu consecința restituirii, fără niciun fel de urmări sau efecte negative, doar a unei părți din creditul utilizat”, spun bancherii.

Astfel că ar urma ca băncile să apeleze la condiții de creditare mai aspre.

În plus ar „fi penalizați alți consumatori de bună credință care ar putea fi privați de oportunități de dezvoltare sau de achiziționare a anumitor bunuri de care au nevoie sau care ar putea fi nevoiți să se îndrepte spre surse alternative de finanțare”.

III. Eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit

Legea ar „induce falsa opinie că debitorii vor fi protejați de o eventuală executare silită de către instituțiile de credit, în condițiile în care, din cauza acestei inițiative, consumatorii a trebui să suporte cheltuieli suplimentare de judecată a căror valoare va crește proporțional cu durata procesului judiciar și cu valoarea creditului”.

Băncile vor opera în continuare popriri pe conturile clienților pentru datoriile către stat (pentru care nu există o eliminare a caracterului executoriu), însă nu vor putea executa datoriile propriilor debitori.

Aplicarea acestei inițiative legislative ar duce la creșterea duratei litigiilor în instanță până la 3 ani, în timp ce în statele membre UE durata unui asemenea litigiu este, de regulă, între 1- 3 luni.

Concluzii

În general, ARB şi CPBR susţin că principalele efecte rezultate din studiul de impact sunt:

  • „Înăsprirea condițiilor de creditare/ reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziții de locuințe, bunuri de folosință îndelungată și bunuri de larg consum) și a avuției nete a populației;
  • Reducerea creditării pentru achiziția de locuințe poate crește presiunea asupra pieței imobiliare;
  • Adâncirea diferențelor dintre clasele sociale;
  • Alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;
  • Reducerea accesului la creditare al populației, cu potențial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecției consumatorilor;
  • Limitarea capacității instituțiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanță în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariția litigiilor de obținere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar;
  • Creșterea creditelor neperformante ca urmare a creșterii duratei și costurilor de recuperare, blocării pieței secundare și a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creșterea riscului de țară;
  • La nivel european există demersuri paralele de îmbunătățire a cadrului de protecție a consumatorilor și de stimulare a soluționării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilității financiare și a creșterii economice;
  • Reducerea profitabilității și a fondurilor disponibile pentru creditare;
  • Lipsa predictibilității legislative poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor”.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.3.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, pleacă în exil după scandalul de corupție în care este implicat

Iulian Soare

Fostul rege spaniol, Juan Carlos, bănuit de fapte de corupţie, a decis să părăsească Spania, a anunţat luni Casa Regală de la Madrid. Regele emerit… Mai mult

Stiri

APIA: Vânzările auto au scăzut cu 44% în iulie 2020 față de iulie 2019

Adrian N Ionescu

În luna iulie au fost înmatriculate în Romania 14.241 autovehicule noi (autoturisme și vehicule comerciale), cu 44,0% mai puține decât în luna similară a lui… Mai mult

Stiri

”O catastrofă generațională” – secretarul general ONU despre închiderea școlilor în pandemie

Razvan Diaconu

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat marți că lumea ce confruntă cu o ”catastrofă generațională” din cauza închiderii școlilor în timpul pandemiei. Aducerea… Mai mult

Europa

Întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră provoacă dezinteresul clienţilor gazoductului BRUA: câștigă Ungaria

Adrian N Ionescu

Compania FGSZ, operatorul sistemului național maghiar de transport de gaze naturale, a luat decizia finală de a nu investi în construcția secțiunii maghiare spre Austria… Mai mult

Stiri

Experți OMS: Rata de mortalitate în cazurile Covid-19 este de 0,6%

Razvan Diaconu

Procentul persoanelor care mor după contractarea coronavirusului ce provoacă boala COVID-19 este, potrivit unor studii ştiinţifice, de 0,6 la sută, o cifră “încă foarte mare”,… Mai mult

Europa

România primește peste 25.000 de flacoane de Remdesivir din achiziția făcută la nivel UE

Vladimir Ionescu

România va primi 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir) pentru tratarea pacienților cu Covis -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania… Mai mult

Stiri

Peste 150.000 de elevi germani au început luni școala, alte milioane o încep săptămâna viitoare

Iulian Soare

Peste 152.000 de elevi au revenit luni la şcoală în nordul Germaniei, în landul Mecklenburg-Pomerania de vest, primul din cele 16 landuri unde se încheie… Mai mult