Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Băncile: Atenție cu legislația bancară, poate pierde toată lumea, de la persoanele fizice până la economia în ansamblu

de Adrian N Ionescu , 12.3.2018

Modificările legislative aflate pe circutitul parlamentar pot duce la scăderea cu până la 2,57% a produsului intern brut (PIB), potrivit unui studiu de impact al KPMG, citat de un comunicat comun al Asociației Române a Băncilor (ARB) și Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Reprezentanții sectorului bancar solicită Parlamentului să extindă cu 60 de zile a termenelor „propuse inițial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate”.

Studiul KPMG estimează că, în cazul modificărilor legislative privind plafonarea dobânzilor și eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, „o potențială reducere a creditării populației cu 5% ca urmare a diminuării capacității instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată să conducă la reducerea:

  • consumului cu 1,39%,
  • a investițiilor cu 0,17% și
  • a PIB cu 1,80%”, potrivit sursei citate.

În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, „având în vedere potențialul de diminuare a capacității instituțiilor de credit de a finanța economia reală, o potențială reducere a creditării populației și a agenților economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea:

  • consumului cu 2,19%,
  • a investițiilor cu 0,27% și
  • a PIB cu 2,84%.

În schimb, dacă nu ar fi îngrădită tranzacţionarea creditelor neperformante, reducerea ratei acestora până „la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituțiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susține un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei”, spune raportul citat.


I. Plafonarea dobânzilor

Proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor ar urma să impună pentru creditele ipotecare o dobândă anuală efectivă (DAE) de 2,5 ori dobânda de politică monetară a BNR și de 18% pentru creditele de consum.

Studiul KPMG estimează că legea ar putea afecta negativ consumul dar şi investițiile, ducând la o atenuare a creșterii economice.

În plus, bancherii consideră că „ asemenea măsuri, menite a se aplica și creditelor în derulare, prezintă și serioase vicii de legalitate și constituționalitate prin prisma dreptului la proprietate, a libertății economice și contractuale și a retroactivității”.

Totodată, plafonarea dobânzii anuale efective (DAE), prin raportare la dobânda de politică monetară în cazul creditelor ipotecare, ar conduce la situații imposibile în cazul în care dobânda de politică monetară ar deveni negativă sau zero, iar băncile ar fi în situația în care ar trebui să acorde împrumuturi cu dobânda 0 sau negativă.

„Pe termen mediu și lung consecințele nu vor ajuta nici consumatorii și nici economia, ci eventual doar anumite persoane cu credite în derulare, care ar beneficia de o reducere a costurilor”, spune comunicatul citat.

II. Limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate

Analiza cantitativă a datelor pentru România în perioada 2008 –2017 indică o corelație ridicată între evoluția creditării (măsurată ca modificare trimestrială a creditelor noi acordate de instituțiile de credit ca procent din PIB) în raport cu rata creditelor neperformante, potrivit studiului KPMG.

 

În plus, „iertarea necondiționată a unei părți din datoria debitorilor (inclusiv și în mod special pentru cei cu datorii restante, indiferent de situația financiară și socială), ar putea induce un comportament de indisciplină financiară, unii debitori putând face uz de beneficiul utilizării unui credit de o anumită valoare, cu consecința restituirii, fără niciun fel de urmări sau efecte negative, doar a unei părți din creditul utilizat”, spun bancherii.

Astfel că ar urma ca băncile să apeleze la condiții de creditare mai aspre.

În plus ar „fi penalizați alți consumatori de bună credință care ar putea fi privați de oportunități de dezvoltare sau de achiziționare a anumitor bunuri de care au nevoie sau care ar putea fi nevoiți să se îndrepte spre surse alternative de finanțare”.

III. Eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit

Legea ar „induce falsa opinie că debitorii vor fi protejați de o eventuală executare silită de către instituțiile de credit, în condițiile în care, din cauza acestei inițiative, consumatorii a trebui să suporte cheltuieli suplimentare de judecată a căror valoare va crește proporțional cu durata procesului judiciar și cu valoarea creditului”.

Băncile vor opera în continuare popriri pe conturile clienților pentru datoriile către stat (pentru care nu există o eliminare a caracterului executoriu), însă nu vor putea executa datoriile propriilor debitori.

Aplicarea acestei inițiative legislative ar duce la creșterea duratei litigiilor în instanță până la 3 ani, în timp ce în statele membre UE durata unui asemenea litigiu este, de regulă, între 1- 3 luni.

Concluzii

În general, ARB şi CPBR susţin că principalele efecte rezultate din studiul de impact sunt:

  • „Înăsprirea condițiilor de creditare/ reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziții de locuințe, bunuri de folosință îndelungată și bunuri de larg consum) și a avuției nete a populației;
  • Reducerea creditării pentru achiziția de locuințe poate crește presiunea asupra pieței imobiliare;
  • Adâncirea diferențelor dintre clasele sociale;
  • Alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;
  • Reducerea accesului la creditare al populației, cu potențial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecției consumatorilor;
  • Limitarea capacității instituțiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanță în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariția litigiilor de obținere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar;
  • Creșterea creditelor neperformante ca urmare a creșterii duratei și costurilor de recuperare, blocării pieței secundare și a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creșterea riscului de țară;
  • La nivel european există demersuri paralele de îmbunătățire a cadrului de protecție a consumatorilor și de stimulare a soluționării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilității financiare și a creșterii economice;
  • Reducerea profitabilității și a fondurilor disponibile pentru creditare;
  • Lipsa predictibilității legislative poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor”.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus, joi, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale, social-democrații anunțând că au depus în susținerea candidatului PSD dosare conținând… Mai mult

Europa

Oficial / Laura Codruța Kovesi va fi primul șef al Parchetului European

Vladimir Ionescu

UPDATE:  Este o reușită a tuturor românilor care au susţinut lupta anticorupţie, a spus Laura Codruța Kovesi în prima declarație oferită presei după votul din Consiliul… Mai mult

Stiri

Directorul Transelectrica a fost demis. Parchetul s-a autosesizat pentru folosirea actelor false de studii

Vladimir Ionescu

Consiliul de Supraveghere al Transelectrica l-a revocat din funcție pe președintele Directoratului Companiei, Marius Dănuț Carașol (foto), joi dimineață, după ce Politehnica București a confirmat… Mai mult

Stiri

Fed a anunțat o reducere modestă a dobânzilor din SUA, spre nemulțumirea președintelui Donald Trump

Vladimir Ionescu

Banca centrală americană (Fed) a anunțat miercuri o reducere modestă a dobânzilor-cheie de politică monetară, cu un sfert de punct, a doua în două luni,… Mai mult

Stiri

Liceele unde rata de promovare a Bacalaureatului a fost 0% nu mai pot face înscrieri în clasa a IX-a

Mariana Bechir

Liceele unde niciun absolvent nu a promovat Bacalaureatul din iulie 2019 nu pot face înscrieri în clasa a IX-a, conform Ordinului de Ministru 5090/2019 privind… Mai mult

Stiri

România – singura țară europeană în care bărbații muncesc part-time mai mult decât femeile

Marin Pana

România figurează pe locul șase în UE, în topul țărilor unde este mai dificil de găsit o slujbă cu normă întreagă, cu o proporție de… Mai mult

Europa

Italia: Venitul de cetățenie, ”vârful de lance” al programului economic al Mișcării 5 Stele, impact nesemnificativ asupra creșterii economice

Alexandra Pele

Venitul de cetățenie, o formă de ajutor social destinată persoanelor cu salarii mici sau șomerilor în căutare de muncă, va avea o contribuție extrem de… Mai mult