marți

19 martie, 2024

4 martie, 2018

România, probabil singura țară din lume în care reforma Fiscului este cerută doar de mediul de afaceri și de cetățeni

Considerând că există motive puternice pentru anularea proiectului de reformă al ANAF, Banca Mondială discută în prezent, oficial, această posibilitate cu reprezentanți ai Guvernului României.
E vorba de creditul de 90 de milioane de dolari oferit pentru digitalizarea și reststructurarea Fiscului (- detalii_AICI).

cursdeguvernare.ro a obținut răspunsurile oficiale ale Băncii Mondiale referitoare la șansele acestui proiect.

*


Motivele formale care au generat aceste discuții le constituie faptul că ”în ultimele 6 luni există o implementare necorespunzătoare a etapelor proiectului și nu s-a făcut niciun progres pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare”.

Surse apropiate echipei române de negociatori cu Banca Mondială afirmă că ”disputele tehnice” între experții părților cu privire la modalitatățile de implementare ale acestui proiect au început de câțiva ani, însă ”picătura care a umplut paharul” a fost decizia de înființare a Centrului Național pentru Informații Financiare.

Adoptată de către guvernul Mihai Tudose, decizia este percepută ca ”parazitând” proiectul de reformă al ANAF.

Poziția oficială a Băncii Mondiale: o confirmare a realității din teren

În ultimul raport privind derularea proiectului RAMP, Banca Mondială a anunțat, în februarie 2018, că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată în octombrie 2017.


După o trecere în revistă a problemelor structurale cu care se confruntă Fiscul român, Banca Mondială transmite guvernului român: ”Aceste provocări rămân importante, indiferent de soarta proiectului de modernizare al administrării veniturilor (RAMP)”.

(Citiți și: ”Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme”)

cursdeguvernare.ro a solicitat Băncii Mondiale să explice semnificația acestei declarații:
Iată răspunsul primit:

Modernizarea sistemului fiscal din România este critică pentru creșterea eficienței și a eficacității modului de colectare a impozitelor și pentru îmbunătățirea gradului de conformare a plăților.

Abordarea problemelor referitoare la întreținerea sistemelor IT, la licențe, dotări hardware, securitatea datelor și la chestiuni de personal reprezintă probleme centrale și presante ale îmbunătățiurii capacității ANAF de a-și îndeplini rolul instituțional.

Proiectul de Modernizare al Administrației Fiscale a României (RAMP), susținut de către Banca Mondială, a înregistrat, în ultimele 6 luni, o implementare necorespunzătoare a etapelor proiectului și nu s-a făcut niciun progres pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare.

Aceste circumstanțe constituie motive puternice pentru o potențială decizie de anulare, însă decizia face obiectul unor discuții în curs cu autoritățile române.

Oficialii Băncii Mondiale au mai transmis cursdeguvernare.ro că rezultatul discuțiilor pe această temă va fi comunicat public.

Mizele CNIF: cine controlează controlorul

Pe 13 iulie 2017, Guvernul României a aprobat un memorandum prin care se decidea înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF). Conform memorandumului, această nouă structură urma să facă parte din Ministerul Finanțelor Publice, structura centrală, unificând toate bazele de date legate de fiscalitate.

Obiective imediate al CNIF, trasate prin memorandum:

  • desemnarea și tratarea Sistemului Informatic al MFP ca infrastructură critică de interes național
  • elaborarea unei Strategii unitare de dezvoltare și menținere în funcțiune a Sistemului Informatic al MFP
  • stabilirea necesarului de resurse și alocare de fonduri necesare pentru servicii de menținere și pentru înnoirea etapizată a infrastructurii hardware și software a Sistemului Informatic al MFP
  • angajare de personal de specialitate TIC la nivel central și local
  • implementarea mai multor proiecte în curs: factura electronică, centralizarea sistemului de administrare a creanțelor bugetare etc.

Or, majoritatea acestor obiective, dacă nu toate, sunt cuprinse deja în programul de modernizare al ANAF, în care se știe clar care sunt nevoile tehnice și ce trebuie făcut.

Iar pentru asta, ne anunța chiar fostul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa, s-au și plătit consultanții

(Citiți și: Haosul financiar de la Finanțe- nimic pentru IT, totul pentru consultanță)

În rezumat: Scurt timp înainte să fie schimbat din funcție, ministrul Ionuț Mișa anunța public că din cei 23,5% din banii trași din proiectul cu Banca Mondială majoritatea banilor au fost alocați consultanței pe proiect.

Ca paranteză- România începe să ramburseze din creditul de 91 milioane dolari contractat cu Banca Mondială, o primă tranșă de 7,1% din valoarea principalului intrând la plată în octombrie 2018.

În aceste condiții, cu greu poate fi explicată în afara unui așa zis ”interes strategic” decizia lui Mihai Tudose de a deturna proiectul cu Banca Mondială și de a centraliza și mai aproape de Palatul Victoria și de al său Chief Information Officer toate informațiile fiscale.

Mai simplu: pare mai important să știi cine este, dar mai ales cine nu este, controlat decât să transformi ANAF într-un instrument puternic și echidistant.

Iar această tendință nu e nouă… O știm în special din perioadele în care Fiscul a fost condus de Sorin Blejnar sau de Gelu Ștefan Diaconu.

(Citiți și: Reorganizarea ANAF – Când lupta politică trece înaintea luptei pentru buget)

Mențiune specială pentru cel din urmă:

În perioada în care Fiscul a fost condus de Gelu Ștefan Diaconu, experții Băncii Mondiale l-au informat inclusiv pe premierul Ponta în legătură cu faptul că ”managementul ANAF a început să se îndepărteze de la angajamentele asumate, în ciuda asigurărilor oferite de ministrul de Finanţe la debutul acestui proiect.”

În mandatul lui Gelu Ștefan Diaconu- publicul avea să afle oficial informația abia în 2017- au fost ”detașați” la ANAF angajați ai SRI, chemați să ”optimizeze” anumite sectoare de activitate ale Fiscului, iar șeful instituției s-a remarcat pentru polemicile purtate pe Facebook cu criticii instituției.

Tot în mandatul lui Gelu Ștefan Diaconu s-a demarat proiectul construcției unui nou sediu al ANAF și a unui centru de date, proiect nefinalizat de succesori pentru că prin dimensiunea sa financiară aducea mai mult a afacere imobiliară decât a reformă.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: