Consiliul Director Executiv al Băncii Mondiale a aprobat un împrumut de 500 de milioane de euro pentru sprijinirea programului de asistenţă socială al României, a anunţat, vineri, BM, printr-un comunicat de presă.
Acordul, desfăşurat pe o perioadă de trei ani, este bazat pe rezultatele obţinute de autorităţile de la Bucureşti în ultimii trei ani şi sprijină Programul de Asistenţă Socială al Guvernului Român, în valoare totală de 5,5 miliarde de euro.
Programul de asistenţă socială se va concentra pe populaţia cu dizabilităţi, pe familiile cu venituri reduse şi monoparentale, pe etnicii romi şi pe populaţia rurală cu venituri reduse.
În perioada 2005-2010, costul fiscal al programului românesc de asistenţă socială a crescut de la 1,5% la 2,9% din PIB, precizează BM.
Cei 500 de milioane de euro aprobaţi vor putea fi accesaţi de România treptat, în baza realizării obiectivelor de parcurs, iar prima tranşă, estimată la 30-40% din total, ar putea sosi în România prin luna septembrie.
Acordul de împrumut, încheiat de Guvernul României, va trebui să fie ratificat de Parlament.
Realizarea Strategiei de Reformă în domeniul Asistenţei Sociale va aduce costurile fiscale ale programelor de asistenţă socială la nivelul din celelalte state membre ale UE, iar economiile vor contribui la atingerea obiectivelor de creştere şi convergenţă.
„Costurile administrative şi private legate de sistemul de asistenţă socială se vor reduce cu 15% faţă de valoarea de la care s-a pornit”, precizează comunicatul.
BM consideră că proiectul va avea o influenţă benefică şi asupra pieţei muncii.
„România are un număr de 1,8 milioane de adulţi apţi de muncă şi care beneficiază de asistenţă socială, oameni care nu au un loc de muncă, nu sunt şcolarizaţi, nu beneficiază de pregătire şi nu suferă de dizabilităţi. Aceştia reprezintă 22% dintre beneficiarii de asistenţă socială şi a căror vârstă le-ar permite să lucreze”, conform evaluărilor BM.
BM precizează că măsurile de asistenţă socială vizează stimularea integrării acestui grup de persoane pe piaţa muncii prin reducerea beneficiilor pentru creşterea copiilor, reducerea la un an a perioadei pentru care este acordată alocaţia pentru creşterea copilului pentru cei cu venituri mari şi creşterea bonusului acordat pentru revenirea la locul de muncă, eliminarea persoanelor cu false dizabilităţi care ar putea lucra, dar primesc asistenţă socială, precum şi introducerea unor reglementări mai stricte în programul pentru venitul minim garantat.
