Curtea Constituțională din Germania examinează marți și miercuri mecanismul de salvare pentru zona euro, dar și planul anticriză al Băncii Central Europene, pe fondul acuzațiilor că programul de achiziții de obligațiuni al BCE este o schemă ilegală pentru a finanța statele din zona euro.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat însă că această schemă este “probabil măsura politica monetară cu cel mai mare succes adoptată în ultimul timp”, adăugând că a restabilit calmul în zona euro prin diminuarea îngrijorărilor referitoare la divizarea blocului comunitar.
Cu toate acestea, două dintre cele mai influente persoane de la BCE, şeful Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann, şi Joerg Asmussen, membru în consiliul guvernatorilor BCE, vor susţine poziţii opuse cu privire la legalitatea acestui program la audierile care vor fi organizate marţi şi miercuri de Curtea Constituţională din Germania.
Audierile de la Curtea Constituțională din Germania au loc în condițiile în care peste 35.000 de cetăţeni germani au depus o plângere faţă de programul „Outright Monetary Transactions” (OMT), lansat anul trecut de BCE, semn al nemulţumirii celei mai mari economii europene care trebuie să suporte „partea leului” din acest program de sprijinire a zonei euro.
În timp ce BCE susţine că programul OMT se potriveşte cu mandatul său de asigurare a stabilităţii preţurilor, pentru Weidmann programul OMT este similar cu tipărirea de bani pentru a finanţa statele din zona euro care întâmpină dificultăţi. La rândul său, Asmussen a avertizat luni că o decizie a Curţii referitor la retragerea programului ar avea „consecinţe semnificative”.
Deşi Curtea Constituţională germană nu ar urma să ia o decizie definitivă în acest dosar înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în Germania din septembrie, judecătorii ar putea să-şi exprime părerile cu privire la acest program şi dacă consideră că acest caz ţine de jurisdicţia lor.
Chiar instanța de la Karlsruhe nu poate cere BCE să oprească programul de cumpărare de active, dacă ajunge la concluzia că OMT violează dreptul suveran al Parlamentului german de a controla bugetul ar putea decide să conteste anumite părți ale programului, cum este caracterul său “nelimitat”. „Orice limitări ale acestui aspect ar putea afecta în mod serios eficacitatea OMT”, a avertizat economistul Barclays, Thomas Harjes, potrivit Reuters.
Programul OMT a dat investitorilor încrederea necesară pentru a cumpăra obligaţiuni emise de ţări cu dificultăţi, precum Spania şi Italia, investitorii fiind asiguraţi că BCE va interveni dacă un guvern din zona euro ar ajunge în situaţia de a nu putea să-şi ramburseze datoriile. Analiştii estimează că cel mai probabil Curtea Constituţională germană va decide că acţiunile BCE sunt sub jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg, dar este, de asemenea, posibil şi să aprobe acţiunile BCE, cu condiţia să precizeze şi mai clar că nu utilizează politica monetară pentru a finanţa bugetele statelor din zona euro.
BCE se apără și asigură că nu există limite pentru achiziționarea de obligațiuni
Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung a publicat înaintea audierilor de la Curtea Constituțională un raport potrivit căruia BCE a stabilit o limită de 542 miliarde de euro a noului program de achiziţionare a obligaţiunilor guvernamentale, însă instituția a respins categoric informația. “Raportul este incorect. Aşa cum s-a precizat în diverse ocazii, nu s-a stabilit nicio limită a sumei de care beneficiază programul Outright Monetary Transactions. Mărimea sumei va fi adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor programului”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al BCE.
Recent, BCE a anunţat că nu a mai achiziţionat de peste un an obligaţiuni guvernamentale şi a finalizat primul program destinat acestor operaţiuni, denumit Securities Markets Programme (SMP). Cu acest program BCE a cumpărat bonduri guvernamentale de peste 200 miliarde de euro, inclusiv obligaţiuni guvernamentale italiene de aproximativ 100 miliarde de euro.
În primă fază, SMP a ajutat la atenuarea crizei datoriilor din zona euro, dar analiştii au apreciat că a redus şi apetitul statelor cu probleme pentru reformarea economiei.
Prezentat în 2012, programul de cumpărare de obligaţiuni al BCE este conceput pentru a susţine ţările din zona euro care în prezent se confruntă cu dificultăţi pe pieţele financiare. Activarea acestui program este însă însoţită de o serie de condiţii stricte. Ţările care vor cere ajutorul BCE vor trebui în prealabil să ceară un plan de sprijin de la Fondul European de Stabilitate Financiară sau de la succesorul său, Mecanismul European de Stabilizare.
