sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 noiembrie, 2017

Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, fost lider sindical și primar general al Bucureștiului

Toate cele cinci confederații sindicale reprezentative – Blocul Național Sindical (BNS), cartel Alfa, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și Confederația Națională Sindicală Meridian – au semnat o sesizare prin care îi cer Avocatului Poporului să atace la CCR transferul contribuțiilor sociale la angajat.

Doru Costin, președintele BNS, a declarat după ieșirea de la întrevederea cu Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, că solicitarea sindicatelor se referă strict la capitolul 5 din OUG prin care sunt modificate mai multe prevederi din Codul fiscal. Mai precis, la transferul la angajat ale contribuțiilor sociale existente acum în sarcina angajatorului.

„Discutăm de milioane de salariaţi asupra carora acest act normativ va produce efecte. În sesizarea către Avocatul Poporului atragem atenţia că de la 1 ianuarie România ar trebui să retragă din Constituţie teza de stat social, pentru că va avea un sistem finanţat aproape exclusiv de salariaţi (…) Statul a avut grijă să lase totul în responsabilitatea salariaţilor”, a declarat liderul BNS, Dumitru Costin, după întâlnirea cu Victor Ciorbea.


Victor Ciorbea a declarat că instituția va analiza documentele și speră ca o concluzie să fie anunțată curând: „Să sperăm ca într-un timp relativ scurt să ne pronunţăm dacă în opinia noastră există motive de neconstituţionalitate”, a spus Avocatul Poporului.

Potrivit OUG 79, , 20 de puncte procentuale din cele 22,75 virate acum de angajator sunt transferate la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018.

Salariatul va plăti contribuții în cuantum total de 35%, iar angajatorul rămâne cu obligații reprezentând 2,25% din salariul brut, bani ce vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale.

Și primarii se coalizează pentru blocarea OUG 79

Tot miercuri, primarului Iașiului, Mihai Chirică, a trimis și el sesizarea către Avocatul Poporului și, în plus, a discutat cu reprezentantul Comisiei Europene în România şi că i-a trimis un material pe această temă.


Chirică a declarat că tot mai multe primării din ţară se alătură demersului de a bloca OUG 79, demers inițiat de primarul Iașiului și cel al Aradului, Gheorghe Falcă.

Ceea ce îi nemulțumește pe primarii localităților mari este reducerea la 10% a impozitului pe venit, ceea ce diminuează corespunzătorul această sursă importantă a bugetelor locale.

Primarul din Iaşi susţine că regiunea de nord est a ţării ”este atacată în mod constant de lipsa de atenţie şi că se încearcă aducerea ei la nivelul anului 1907”.

„Nu vrem să fim puşi în situaţia de a ne întoarce cu 110 ani în urmă. Nu putem şterge pe jos cu toată legislaţia din România pentru a satisface nevoile unui singur om.

Nu vrem să fim autorităţi locale dependente, ci vrem să fim autorităţi locale autonome. Adică să putem decide într-o modalitate firească, bazată pe Constituţia acestei ţări, ca să nu depindem cu căciula în mână ca în 1907 în faţa celor care încercau să asuprească pe toată lumea.

Sper că nu ne-am întors în 1945 când s-a şters pe jos cu toţi primarii aleşi democratic.

Sper că nu trebuie să înfiinţăm în România o Siberia, ca să arătăm tuturor că avem un conducător suprem, iubit şi dedicat nevoilor personale. Nu aş vrea să transformăm România într-o Belină, avem un nume aşa de frumos de sute de ani”, a declarat primarul Iaşiului, Mihai Chirica, pentru News.ro 

Cu o zi înainte de adoptarea ordonanței de modificare a Codului fiscal, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu o delegație a Asociației Municipiilor din România (AMR) care i-a cerut renunțarea la reducerea impozitului pe venit sau creșterea la 60% (din sumele colectate prin impozitul pe venit), a cotei ce revine autoritățăilor locale.

Bugetul de stat păstrează acum 30% din impozitele pe venit, iar 70% din acestea sunt restituite către administrațiile locale, potrivit  Legii 273 a finanțelor publice locale, după cum urmează:

  • 41,75% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
  • 11,25% la bugetul local al judeţului;
  • 18,5% într-un cont distinct, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi a bugetului local al judeţului.

Guvernul a acceptat  creștere la 43% a cotei de 41,75%, urmând ca pe parcursul anului 2018, Executivul să aloce compensări de la bugetul de stat pentru acoperirea unei părți din pierderi.

Victor Ciorbea, un fost lider sindical și primar al Capitalei

Trebuie menționat că în această etapă doar Avocatul Poporului poate sesiza CCR pentru constatarea neconstituționalității măsurii.

Victor Ciorbea, cel care ocupă funcția de Avocat al Poporului, a devenit figură publică la începutul anilor 90, când a fost ales președinte al uneia dintre confederațiile care i se adresează acum, CNSLR-Frăția.

El a fost înlăturat de la conducerea acestei organizații în 1994, când membrii de sindicat l-au înlocuit cu Miron Mitrea.

Ulterior, ambii au intrat în politică, dar pe baricade diferite. Mitrea a devenit parlamentar PSD și a ieșt din viața publică în 2015, când a fost condamnat definitiv la doi ani închisoare pentru fapte de corupție.

Victor Ciorbea a ajuns primar general al Capitalei (între  și , apoi premier al partidelor de dreapta (între  și ), apoi a fost ales președinte al PNȚCD (în 2011) și în 2012 a trecut la PNL, după mai multe scandaluri în interiorul formațiunii țărăniste.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pe 15 mai 2014 a fost ales în funcția de Avocat al Poporului, fiind propus de PSD, nu de colegii săi liberali. Dimpotrivă, parlamentarii PNL nu au fost de acord cu nominalizarea și au părăsit sala plenului în momentul votului.

El a fost atacat de presă, organizații neguvernamentale, după ce a respins în anii trecuți cererea societății civile de a ataca modificările aduse Legii educației în 2014 (intervenții în avantajul demnitarilor acuzați de plagierea lucrărilor de doctorat) sau în cazul ordonanței care a încurajat traseismul politic (reglementarea a fost declarată neconstituțională, pe o sesizare a PNL, după ce sute de primari liberali sau ai PDL au trecut la PSD).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: