duminică

27 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 noiembrie, 2021

Avocatul Robert Roșu (foto), condamnat la cinci ani de închisoare în Dosarul Ferma Băneasa, a fost achitat și va fi eliberat „de îndată”, conform hotărârii pronunțate marți de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care i-a admis recursul în casație.

De asemenea, Curtea Supremă a mai stabilit în privința acestuia:

  • înlăturarea dispoziției privind obligarea lui Robert Roşu la plata sumei de 17.829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plății efective, către partea civilă Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, cu titlu de despăgubiri civile
  • ridicarea măsurilor asigurătorii instituite faţă de Robert Roşu, prin ordonanţele procurorului din datele 08.12.2015, 12.02.2016, 11.03.2016 şi 25.03.2016, până la concurența sumei de 17.829,73 euro;
  • înlăturarea dispoziției privind obligarea lui Robert Rosu la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Prin achitarea și eliberarea avocatului Robert Roșu, Justiția din România revine asupra interpretării unei foarte controversate prevederi din legislația ultimilor ani, prin care avocații pot fi considerați complici ai acuzaților pe care-i apără.


Prin sentința de joi, instanța ICCJ a respins celelalte recursuri în casație declarate de condamnații: Truică Remus, Delcea Valentin, Gheorghiță Dragomira, Popa Caterina, Dicu Corina Teodora, Marcovici Marius Andrei, Andronic Dan Cătălin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Olteanu Gheorghe, Mateescu Lucian Claudiu, Jecu Nicolae, Mușat Apostol și Dima Niculae. Avocatul, de la casa de avocatură Țuca, Zbîrcea și asociații, l-a reprezentat pe așa-numitul Paul al României în demersurile acestuia de recuperare ilegală a fostei ferme regale Băneasa și a Pădurii Snagov.

Protestele avocaților

Condamnarea acestuia a generat ample proteste ale avocaților, care au acuzat că Robert Roșu nu a făcut altceva decât să-și exercite meseria și au invocat reglementări internaționale, precum Principiile de bază ale ONU privind rolul avocaților.

În opinia celor care au afirmat nevinovăția avocatului Robert Roșu, acesta „a exprimat doar opinii juridice şi a acţionat în interesul clientului său”, în limitele legii.

Paragraful 16 prevede că toate guvernele trebuie să se asigure că avocații:

  • (a). sunt capabili să își îndeplinească toate funcțiile profesionale fără intimidare, piedică, hărțuire sau ingerință improprie.
  • (b). pot să călătorească și să se consulte cu clienții în mod liber atât în țara lor, cât și în străinătate.
  • (c). nu suferă sancțiuni și nici nu sunt amenințați cu urmărirea penală sau cu sancțiuni administrative, economice sau de altă natură pentru orice acțiune întreprinsă în conformitate cu îndatoririle și reglementările profesionale recunoscute precum și cu deontologia profesiei de avocat.

Motivarea condamnării


În hotârea din decembrie 2020, instanța preciza că” Roşu Robert Mihăiță a depăşit limitele cadrului legal în care trebuie exercitată profesia de avocat, implicându-se cu bună ştiinţă în constituirea, la 1.11.2006, a unui grup infracţional ce a avut ca scop dobândirea, prin săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate acestora, a unor bunuri revendicate de Al României Paul”.

Potrivit art. 2 alin.1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor, în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic, preciza hotărârea.

Art. 7 alin. 4 din statutul profesiei de avocat, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor, avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului său profesional.

Însă, preciza instanța, potrivit deciziei nr.1486 din 27.10.2007 a Comisiei Permanente a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (U.N.B.R.), începând cu 1.01.2007 Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană se aplică în România ca fiind şi Codul deontologic al avocatului român.

Pct.1.1 din acest cod prevede că îndatoririle avocatului nu se limitează doar la executarea fidelă a unui mandat în cadrul legii. Avocatul trebuie să vegheze la respectul Statului de drept şi a intereselor celor ale căror drepturi şi libertăţi le apără.

Din acestea rezultă, conform hotărârii, că:

„Obligaţia avocatului de a apăra interesele clientului său nu este una absolută, ci aceasta subzistă numai până la punctul în care aceste interese intră în coliziune cu dispoziţiile legale. Altfel spus, mai presus de interesele clientului este legea, astfel încât avocatul nu are o fidelitate oarbă faţă de clientul său, fiind obligat să se abţină de la asistarea/reprezentarea acestuia, atunci când clientul este angrenat în activităţi ilicite şi, mai grav, infracţionale.

Într-o asemenea ipoteză, avocaţii nu beneficiază de imunitate în faţa legii penale, ci răspund pentru faptele penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta.”

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: