Introducerea retroactivității în proiectul legii dării în plată s-ar putea să încalce Constituția României și nu respectă principiul așteptărilor legitime, avertizează BCE în avizul publicat vineri seara pe site-ul instituției.
Legea riscă, de asemenea, să genereze riscuri substanțiale pentru întregul sistem financiar și să propage efecte negative în economia românească, se mai atrage atenția în documentul semnat de Mario Draghi.
Camera Deputaților (for decizional) a adoptat pe 25 noiembrie Legea privind darea în plată a unor bunuri imobiliare în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
Actul normativ permite unui debitor să stingă creanțele și accesoriile sale prin simpla transmitere către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobiliar ipotecat în favoarea creditorului: ”dai casa ipotecată la bancă, indiferent cât valorează, și ai scăpat de credit”.
Legea a fost contestată de mediul bancar, iar preșeidntele Klaus Iohannis a trimis-o vineri Parlamentului, pentru reexaminare.
La câteva ore după retrimiterea către legislativ, BCE a publicat avizul său, un document care enumeră mai multe deficiențe ale legii și riscurile pe care le implică aprobarea acesteia.
Observațiile generale din avizul BCE
- Se observă faptul că, datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci și creditelor comerciale ale persoanelor fizice, și creditelor performante și neperformante deopotrivă.
- În timp ce abilitatea instituțiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil și stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România și compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea adecvată a riscului de credit în instituțiile financiare.
- În acest sens, BCE sfătuiește autoritățile române să evalueze cu atenție impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor.
- Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligația generală a debitorilor de a-și îndeplini obligațiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menținerea solidității instituțiilor de credit și preîntâmpinarea hazardului moral, și nevoia de a oferi asistență persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți financiare severe.
Observații specifice
Efecte asupra economiei României
- Acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute de articolul 1 alineatul (2) din proiectul de reglementare, care nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecție socială, poate conduce la hazard moral și poate compromite oferta decreditare în viitor. Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecție să profite de schimbările prețurilor bunurilor imobiliare și să înceteze să își respecte obligațiile, chiar dacă au posibilitatea de a și le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiții de creditare mai aspre și să grăbească rambursările anticipate. Ratele mai ridicate ale dobânzii și creditarea limitată a gospodăriilor și micilor afaceri pot afecta negativ creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutații vulnerabili și să fie însoțite de măsuri de siguranță eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată și să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absența unor astfel de condiții, funcționarea normală a instituțiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituțiilor de credit individuale și, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substanțiale pentru întregul sistem financiar.
- În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcționări a canalului de creditare s-ar materializa, există posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei.
- Proiectul de reglementare ar putea de asemenea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creșteri a nesiguranței juridice și a riscului de țară. Prin urmare, BCE sugerează autorităților române să efectueze o analiză aprofundată a posibilelor efecte ale introducerii proiectului de reglementare asupra economiei României.
Efectele asupra stabilității
Din perspectiva stabilității financiare, elementele de potențială preocupare referitoare la impactul asupra instituţiilor de credit, care ar trebui evaluate de la început, privesc:
- (i) riscurile asociate împrumuturilor în monedă străină;
- (ii) efectele retroactive ale proiectului de reglementare, care afectează și contractele de credit aflate în derulare;
- (iii) implicațiile pentru cerințele prudențiale aplicabile instituțiilor de credit în ceea ce privește ipotecile asupra locuințelor pentru a reflecta caracterul riscant al portofoliilor corespunzătoare.
Prin urmare, BCE subliniază importanța unei analize de impact aprofundate cu privire la implicațiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea instituțiilor de credit de pe piața internă și, mai larg, pentru piața imobiliară din România.
Având în vedere importanța intereselor implicate, atât pentru instituțiile de credit și celelalte instituții financiare afectate, ca părți obligate să primească activele imobiliare, cât și pentru proprietarii altor active imobiliare din România, doar cu ajutorul unei evaluări preliminare ar fi posibilă atenuarea riscurilor generate la adresa stabilității financiare.
În ceea ce privește efectele pe termen mai lung asupra stabilității financiare, BCE observă că proiectul de reglementare se va aplica și în ceea ce privește împrumuturile în monedă străină.
BCE consideră că, atunci când sunt introduse măsuri legate de stingerea împrumuturilor în monedă străină, ar trebui să se acorde întotdeauna o atenție corespunzătoare repartizării echitabile a sarcinilor între toate părțile implicate, evitându-se astfel posibilitatea apariției hazardului moral în viitor. În mai multe ocazii, BCE a evidențiat riscurile asociate împrumuturilor în monedă străină.
Proiectul de reglementare nu pare a conține nicio garanție în acest sens.
Efectele asupra sectorului bancar
- Proiectul de reglementare poate avea implicații negative pentru instituțiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilității, capitalizării și capacității de creditare viitoare, pentru funcționarea sistemului financiar, precum și pentru costul și condițiile de creditare în ansamblu.
- În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicații ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudențiale. Se observă că, dacă proiectul de reglementare va intra în vigoare, ar trebui ca instituțiile de credit din România să desfășoare activități de administrare de activelor imobiliare care le-au fost oferite în plată pentru descărcarea de datoriile prevăzute în favoarea acestora în cadrul contractelor de credit.
Siguranță juridică
- Autoritățile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituției României. Cu toate acestea, BCE observă că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime.
- În temeiul articolului 23 alineatul (5) din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze mai în detaliu împrumuturile în monedă străină, cu condiția ca o astfel de reglementare să nu fie aplicată cu efect retroactiv.
- Sub rezerva competenței Comisiei Europene de a monitoriza implementarea dreptului Uniunii, autoritățile române sunt invitate să evalueze dacă dreptul unilateral al împrumutatului de a se descărca pe deplin de datoria asumată printr-un contract de împrumut în monedă străină, astfel cum este prevăzut de proiectul de reglementare, ar respecta articolul 23 alineatul (5) din Directiva 2014/17/UE.
- BCE este de asemenea îngrijorată de faptul că proiectul de reglementare nu pare a respecta articolului 28 alineatul (4) din Directiva 2014/17/UE, conform căruia statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanției este suficient pentru a rambursa creditul. Conform articolului 3 din proiectul de reglementare, prin derogare de la dispozițiile relevante din Codul civil român, debitorii au dreptul de a se descărca pe deplin de obligațiile ce le revin prin transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat către creditorii lor.
- Creditorii nu au dreptul de a se opune transferului bunului imobil ipotecat dacă un contract de credit intră în sfera de aplicare a proiectului de reglementare și îndeplinește condițiile relevante pentru aplicabilitatea proiectului de reglementare.
- Autoritățile române sunt invitate să verifice cu Comisia Europeană dacă proiectul de reglementare este compatibil cu Directiva 2014/17/UE.
- Un mecanism cuprinzător privind restructurarea datoriei ar fi mai eficient în soluționarea provocărilor speciale pe care le implică îndatorarea personală nesustenabilă. Acesta ar stabili stimulentele adecvate pentru părțile afectate astfel încât debitorii care sunt într-adevăr supraîndatorați și creditorii acestora ar fi încurajați să ajungă la un acord cu privire la o restructurare fie în mod bilateral, fie într-un cadru multilateral, de exemplu ca parte dintr-o procedură oficială, precum procedura insolvenţei.
Un răspuns
1.Lipsa de cultura economica si tehnica a parlamentarilor, a facut ca o masura necesara, logica – spre a elimina scoaterea din casa a debitorilor si continuitatea si dupa aceea a starii de debitor – face ca masura propusa sa fie una „la gramada”, adica si acolo unde este daunatoare sistemului economic-financiar din Romania (fiindca unul national nu mai exista)! Darea in plata trebuie legiferata in domeniile sensibile, cu nuanta umanitara si protectiva a CETATEANULUI ROMIN fata de lipsa de politica economica-financiara prudentiala a bancilor straine, care sub aripa lui DRAHSI, condamna la disperare creditorul roman.Nu exista nici un temei moral sau economic, ca lipsa de prudentialitate bancara, sa fie platita numai de ceteteanul roman, pe spinarea caruia fac profit bancile straine!
2.Darea in plata trebuie legiferata acolo unde este vorba de predarea catre banci a altor bunuri luate pe credit, adica nu a locuintelor, care odata pierdute nenorocesc familiile care spre deosebire de bancile imprumutatoare, nu puteau fi CONSULTANTI ECONOMICI, care sa prevada criza si sa evite luarea de credite.
3.In domeniul creditarii locuintei, legea ar trebui sa sustina cetatenul roman aflat sub limita supravietuirii prin pierderea locuintei, urmind sa fie obligat la o rata lunara sustenabila din veniturile sale, iar restul sustinut de Stat, cu un credit UE, luat pe termen foarte lung, incit nici bancile sa nu sufere deadreptul devalizari.
4.Creditul ar urma a fi returnat bancii europene, dupa ce un „proiect de recontructie industriala” nationala, isi va produce primele efecte in cresterea economica (reala) si crearea de resurse financiare, pentru sustinerea „ROMANIZARII ROMANIEI”, asa cum spunea prof. Mircea Cosea, in excelentul articol privind starea si viitorul natiunii!
5.Proiectul reindustrialirii a fost oferit Presedentiei,dar d-lui Johanis (sau consilierilor economici), le pasa prea putin de ROMANIZAREA tarii si mai mult de bancile straine si ordinele lui M. Draghi…
6.Cind vor intelege parlamentarii, P.Ministru si Presedintele, ca dupa ce Romania a pierdut intreaga avere nationala si JUMATATE din forta de munca activa, unica resursa capabila de regenerare, este omul din tara, pe care-l tradeaza mereu, in dauna viitorului Romaniei?