Aproape 140 de milioane de euro au fost direcţionate în 2010 din Fondul de rezervă al Guvernului special către primării conduse de membri ai PDL, potrivit unei analize întocmite de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Banii nu au fost folosiţi pentru investiţii sau modernizari, ci pentru a acoperi cheltuielile curente şi de capital ale instiuţiilor locale.
O treime din această sumă a fost alocată în ultimele zile ale anului 2010, atunci când atenţia publicului şi a presei era îndreptată către alte teme. Astfel, prin Hotărârea de guvern numărul 1379 din data de 28 decembrie 2010 s-au alocat nu mai puţin de 177.000.000 de lei, adică aproximativ 41 milioane de euro. Un alt milion de euro a fost alocat prin Hotărârea de guvern numărul 1375 adoptată tot în data de 28 decembrie.
Suma totală alocată primăriilor prin Fondul de rezervă în anul 2010 se ridică la 575.853.000 de lei (circa 140 de milioane de euro), fiind totuşi mai mică cu 23 de milioane de euro faţă de cea atribuită în 2009.
PDL = 3 x (PSD + PNL)
Potrivit IPP, în Bucureşti şi la Cluj-Napoca banii din Fondul de rezervă au fost cheltuiţi în cea mai mare parte pentru construcţia sau modernizarea de stadioane, adică aproape 34 de milioane de euro în Capitală şi aproximativ 14 milioane de euro în Cluj-Napoca. O situaţie deosebită a fost înregistrată în oraşul Negreşti, din judeţul Vaslui, care a primit 2.600.000 de lei, adică peste 600.000 de euro, pentru a achita o serie de datorii către Ministerul Dezvoltării Regionale.
”Din 216 oraşe, 137 au primit bani din Fondul de rezervă, din care 63 sunt conduse de
primari PDL (46%), 27 sunt localităţi cu primari PSD şi 22 – PNL, restul împărăţindu-se localităţilor unde primarii aparţin altor formaţiuni politice. În total, oraşele conduse de primari PDL au primit în 2010 de trei ori mai mulţi bani (4,3 milioane de euro) faţă de localităţile conduse de primari PSD (814.000 de euro) şi PNL (568.000 de euro) la un loc”, mai arată statistica IPP.
”Cu alte cuvinte, Guvernul alocă bani unei primării ca să îşi achite datoria faţă de o instituţie publică, parte a Guvernului (interesante permutări de fonduri publice!)”, afirmă reprezentanţii IPP. Reprezentanţii ONG-ului mai susţin că plata datoriilor acumulate de administraţiile locale de către Executiv nu este o soluţie viabilă şi afectează în mod direct funcţionarea economiei la nivel naţional, descurajând performanţa şi încălcând grav principiul autonomiei locale.
Statistica arată că primăriile care au primit cei mai mulţi bani în 2010 din Fondul de rezervă sunt conduse de primari PDL, indicând Piatra Neamţ, căruia i-a fost alocată suma de 6.378.000 de lei (aproximativ 1,5 milioane de euro), Cluj-Napoca – 6.200.000 de lei (aproximativ 1,45 milioane de euro) şi Suceava – 4.500.000 de lei (aproximativ 1 milion de euro).
Galaţi – 11.000 de euro, Pinalti – 1,5 milioane de euro
Reprezentanţii IPP arată că primăriile conduse de primari ai opoziţiei au primit sume simbolice, cum ar fi cazul Municipiilor Galaţi şi Constanţa – 50.000 de lei, aproximativ 11.000 de euro, de peste 100 de ori mai puţin decât Municipiul Piatra Neamţ sau deloc, nominalizând Municipiul Deva, judeţul Hunedoara, cu primar PNL şi Municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa Năsăud, cu primar PSD.
Astfel, prin Hotărârea de guvern nr. 1379 din data de 28 decembrie 2010 s-au alocat nu mai puţin de 177.000.000 de lei – aproximativ 41 milioane de euro – printre autorităţile locale care au primit sume importante pentru acoperirea cheltuielilor curente numărându-se, din nou, cele conduse de reprezentanţi ai puterii: judeţele Dâmboviţa şi Caraş – Severin, fiecare primind câte 6.000.000 lei (aproximativ 1,4 milioane de euro în fiecare judeţ).
Banii publici sunt consideraţi „resurse de care pot dispune partidele aflate la guvernare în funcţie de criterii necunoscute publicului larg”, consideră IPP, care recomandă Curţii de Conturi să efectueze toate verificările care se impun în aceste situaţii şi propune modificarea legii prin stabilirea cât mai clară a tipurilor de cheltuieli care se pot finanţa din acest fond, plafonarea sumelor anuale acordate prin Fondul de rezervă şi stabilirea unei corespondenţe clare cu secţiunile bugetare stabilite prin modificările aduse la legea finanţelor publice locale (funcţionare, respectiv dezvoltare).
Fondul de rezervă al Guvernului a fost creat în anul 2002 cu scopul de a acoperi cheltuielile urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar, dar că şi în cazul altor acte normative, prevederile sunt suficient de vagi astfel că publicul nu poate afla cum anume evaluează Guvernul care sunt aceste cheltuieli neprevăzute.
