Anticorupția românească pe 2010: mai mult de jumătate din inculpați au primit pedepse cu suspendare

Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Astfel de cauze penale încă se află în cercetare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Rezultatul final: 142 de comnadmnați pentru diverse fapte de coruptie, din care 79 au primit pedepse cu suspendare.

Cele mai cunoscute şi mediatizate cazuri de corupţie în rândul autorităţilor publice în care există condamnări exprimate de instanţe de judecată în 2010 sunt ale primarilor Mircia Gutău (PDL), din Râmnicu Vâlcea, Cristian Anghel (PNL), din Baia Mare, şi Petre Coste (PDL), din Jucu, judeţul Cluj.

Pedepse mici, cu suspendare

Din cele 81 de dosare soluţionate prin condamnări în 2010, în 39 de cauze soluţiile exprimate au fost de condamnare la închisoare, dar cu suspendare. Astfel, 60 de persoane au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între trei luni şi 4 ani, sentinţe pe care nu le vor executa însă. Cea mai mică pedeapsă de neexecutare, potrivit site-ului DNA, a fost de trei luni de zile şi a fost exprimată în dosarul instrumentat de DNA Iaşi care a vizat „Ziarul de Iaşi”, în care Marcel Hriţac şi Gabriel Alexandru Rusu au fost acuzaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi favorizarea infractorului. La polul opus, cea mai mare pedeapsă cu închisoarea, dar cu suspendare, a fost de patru ani şi a fost primită de Ciprian Valentin Mardare, subinspector la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţiei Judiciară a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bacău. Mardare fusese a fost judectat pentru luare de mită.

Radu Nicolae, manager de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice, susţine că dosarele în care s-au pronunţat condamnări cu suspendare (aproape jumătate din numărul total) trebuie analizate individual: „Cazurile trebuie tratate de la caz la caz pentru că se poate ca aceste suspendări să fie justificate. Se poate primi o pedeapsă cu suspendare dacă persoana judecată este acuzată de o faptă de mică corupţie, prejudiciul nu e unul important, persoana se afla la prima inculpare, dacă a cooperat cu organele de anchetă, dacă efectele asupra societăţii nu sunt perturbatoare. Scopul nu e să băgăm oameni la închisoare. Scopul luptei anticorupţie este să prevenim, iar aceste condamnări să aibă un efect de conştientizare asupra faptei”.

15 ani de închisoare pentru o înșelăciune de un milion de euro

În alte 34 de dosare, instanţele s-au pronunţat în 2010 prin condamnări definitive şi irevocabile la pedepse cu închisoarea cu executare. 45 de persoane au fost primit sentinţe cu executare, cea mai mare pedeapsă fiind de 15 ani şi 6 luni de închisoare într-un dosar care privea săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Acuzaţiile aduse celor doi condamnaţi, şoţii Viorel Liviu Tudosă şi Ştefania Tudosă, au fost aduse înt-un dosar care viza o înşelăciune de peste un milion de euro. Presa a relatat că cei doi au dispărut din ţară.

Şi în alte dosare care nu au vizat persoane aflate în poziţii de demnitate publică, dar în care prejudiciile au fost însemnate, de peste un milion de euro, s-au pronunţat sentinţe mari, de zece, şapte, şase sau cinci ani. Deşi speţele ca atare nu pot fi comparate, primarii acuzaţi de corupţie au primit pedepse mult mai mici: Mircia Gutau – trei ani şi şase luni, Cristian Anghel – doi ani şi şase luni, iar Petre Coste – doi ani.

Alte opt dosare pot fi considerate „hibrid” pentru că în ele au fost pronunţate atât pedepse cu executare, cât şi cu suspendare. 18 persoane au fost trimise în puşcărie, iar alte 19 au primit pedepse cu închisoarea, dar cu suspendare.

Chiar dacă înstanţa s-a pronunţat anul trecut în cele 81 de dosare, unele din ele sunt cazuri în care ancheta a început în 2003 sau 2004, însă destul de multe sunt cazuri de dată recentă, din 2008 sau 2009.