Întârziat din cauza crizei ruso-ucrainene care a izbucnit în 2014, proiectul care prevede prelungirea până la Viena a reţelei de căi ferate ruseşti a redevenit o prioritate, a anunţat vineri guvernul austriac, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Finalizarea proiectului Trans-Siberian ar fi de dorit „acum”, pentru că „între Extremul Orient şi Europa, trenul este mai rapid şi mai ecologic decât transportul maritim”, consideră ministrul austriac al Transporturilor, Jörg Leichtfried.
Construcţia unui tronson de 400 de kilometri de cale ferată cu ecartament larg între Kosice (oraş în Slovacia în apropiere de frontiera cu Ucraina) şi Viena ar permite conectarea fără întrerupere a Asiei şi a Europei Centrale via Trans-Siberian, a subliniat Jörg Leichtfried.
Analizat de mai mulţi ani, acest proiect ale cărui costuri sunt evaluate la 6,5 miliarde de euro, a făcut obiectul unui protocol de acord între companiile de căi ferate din Rusia, Ucraina, Slovacia şi Austria în anul 2013, după care a fost pus la păstrare.
Anul trecut, media japoneză și rusească vorbea și de un proiect al prelungirii Trans-Siberianului până la Londra, cu ocolirea Ucrainei prin Belarus și Polonia.
Potrivit unui studiu de fezabilitate publicat vineri, proiectul legăturii Trans-Siberianului cu Viena ar necesita aproximativ 10 ani de lucrări, dar în 30 de ani ar genera o valoare adăugată de 30 de miliarde de euro, dintre care jumătate în Austria.
Susţinătorii proiectului estimează că noua cale ferată ar putea fi utilizată anul de aproximativ 20.000 de trenuri care să transporte fiecare 134 de containere. „Fluxul de mărfuri există cu siguranţă”, consideră Jörg Leichtfried, care vrea să facă din Viena placa logistică turnantă a continentului.
Dezvoltarea traficului feroviar între Europa şi Asia este una din priorităţile Beijingului, în cadrul politicii sale de a dezvolta un nou Drum al Mătăsii.
În acest an, primele trenuri de marfă au început să lege în mod simbolic Lyon (centrul Franţei) şi Londra de China, însă aceste convoaie trebuie să schimbe osiile din cauză că ţările din fosta URSS au un ecartament al şinelor mai mare decât în Europa Centrală şi Occidentală.