La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

de Marin Pana 12.1.2017

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine, nu se mai uită aproape nimeni la sectorul de activitate care dă, de fapt, tonul general: industria. Chiar dacă are o pondere de doar un sfert în expresia PIB, ea determină rezultatele solide, sustenabile pe termen lung.

Or, rezultatul comunicat de Institutul Național de Statistică pentru primele 11 luni din 2016, respectiv 1,6% în serie brută și doar 0,4% în serie ajustată sezonier pentru comparabilitate cu aceeași perioadă a anului anterior se situează mult sub creșterea economică prezumată a atinge 4,8%. Și, atenție mare, mult sub cele 2,4% estimate de Comisia Națională de Prognoză pentru anul în curs, pe baza cărora s-au stabilit la nivel de proiecție făcută la începutul acestui rezultatul de 4,8%.

Ce-i drept, banii incluși în calcularea PIB după metodologia internațională nu fac distincția între valoarea adăugată brută din comerț ( poate ar fi mai intuitiv ca taxa pe valoare adăugată să se numească impozit pe diferența de preț, pentru că valoarea de întrebuințare a unui produs rămâne aceeași indiferent de adaosul comercial) sau cea din administrația publică, sănătate și învățământ ( unde se presupune, prin convenție, că salariile mai mari ar corespunde unor servicii mai bune, cu valoare adăugată mai ridicată) și cea realizată efectiv în industrie.

Prin urmare, dacă cifrele confirmă până acum nivelul plauzibil de 4,8% creștere economică pe 2016 ( 4,9% la 9 luni) în condițiile în care industria ”nu și-a făcut planul” de 2,4%, înseamnă că alte elemente din formarea PIB au supraperformat. Adică s-a ”forjat” pe partea de comerț și de majorări salariale, fără o contrapondere în producția internă și cu inflamarea deficitului extern.

Evident, această feerie consumistă pe bani împrumutați și plătiți (deocamdată) cam cu 5% din banii strânși la bugetul public doar pentru a păstra nivelul datoriei statuluisub 40% nu poate continua la același nivel, darămite să mai crească. Dacă tot se caută zece miliarde de lei prin buget, vă informăm că ați achitat pe 11 primele luni din 2016 aproape exact 9,7 miliarde lei în contul dobânzilor la datoria publică.

Datorie publică ce ar fi trebuit să se vadă în autostrăzi, rețele edilitare și performanță în adiministrația publică. Plus în dotarea spitalelor și a școlilor. Ori, cât le vedeți dumneavoatră, atâta le văd și eu. Rezumând, nu există o bază solidă pentru creșterea beneficiilor și nu există o justificare pentru acumularea de deficite lăsate moștenire generațiilor viitoare.

Revenind însă, cu riscul de fi acuzat de nostalgii pre 1989, la sfera producției materiale, ar mai util să vedem cum s-au modificat rezultatele industriei pe domenii de activitate. Deși mai puțin atractive decât răfuielile politice, sunt mult mai sugestive și cu consecințe implacabile pentru viitorul României.

Așadar, iată rezultele mai importante la zi ale industriei autohtone:

Se poate vedea că, în interiorul industriei ca întreg, există o diferențiere netă în ce privește evoluțiile intrasectoriale, cu performanțe la echipamente electrice (probabil incluse în produsele finite vândute de alții) și fabricarea autovehiculelor dar și cu situații îngrijorătoare pe zone unde se putea obține o valoare adăugată mare ( calculatoare, produse electronice și optice, dar și mașini, utilaje, echipamente).

Alarmantă de-a dreptul este continuarea declinului pe partea de produse ale chimiei sub diverse forme, de la banalele mase plastice și până la medicamentele pe care trebuie acum să le importăm în loc să le fabricăm în țară, fie și din rațiuni de securitate națională. Or, la produsele chimice se concentrează 70% din deficitul extern al României, iar declinul arată perspectiva adîncirii acestei adevărate găuri în industria națională.

Lecția germană

Una peste alta, performanța industriei în ansamblu pe 2016 a lăsat de dorit, departe de atenția opiniei publice. Ceea ce poate creea iluzia că ar putea funcționa doparea cu bani pentru consum din surse de producție predominant externe. Dopare tot mai vizibilă prin plasarea noastră pe podiumul european al creșterii vânzărilor cu amănuntul în luna noiembrie (+1,4%, dar +9,5% față de aceeași lună din 2015) și prin triplarea deficitului de cont curent pe parcursul ultimilor doi ani .

Poate nu ar fi rău să luăm aminte că reperul industriei europene, Germania, deși a înregistrat un excedent de cont curent de peste șapte procente, bazat pe exporturi în expansiune, la nivelul lui noiembrie 2016 s-a poziționat pe ultimul loc la creșterea lunară a comerțului de retail cu -1,8%. Adică nu s-a repezit să toace rezultatul obținut, ci dimpotrivă, și-a redus datoria publică cu trei procente și jumătate din 2014 încoace.

Probabil, pentru ca să nu mai plătească an de an de an (ca în reclama cu aspenterul) dobânzi ( de genul celor peste 10 miliarde de lei pe anul în curs, cum ar fi cazul nostru) pentru împrumuturile din trecut care să greveze viitorul pe timp nedefinit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.1.2017

4 comentarii

  1. Ramon
    13.1.2017, 12:57 pm

    adică cereți, amărâților, să nu vă crească pensiile ca să aibe patronii cum să se îmbogățească, să-și ia SUV uri de import, să vină orice calic din vest și să cumpere terenurile la sfet de preț, iar voi duceți-vă la Viena, la AKH, de unde au scăpat toți dar au mai trăit 2 săptămâni, plătiți prețurile lor la salariile noastre și după 2 ani vine iar criza, iar se taie salariile și veți înțelege că nu aveți cum să vă țineți odrasla in facultate decât dacă mai ștergeți la c.. vreo italiancă de 82.

    • EU - 74 - RON
      15.1.2017, 1:36 pm

      Postul ăsta ar face carieră, în cadrul rubricii LA OBIECT a site-ului. Săptămîni la rînd pe pagina de frontispiciu.

  2. Iulian
    15.1.2017, 11:35 am

    La Germania nici sa nu avem curaj sa ne uitam. Ca exemplu Nemtii aveau prima autostrada acum 80…90 de ani. Noi ne chinuim de 20 sa construim cati-va Km…
    Cu cate generatii sun tiei inaintea noastra??

  3. EU - 74 - RON
    15.1.2017, 2:21 pm

    Ei, aşa da domnule Marin! Ne mai uităm şi la predicţiile de (măcar) mai’ an. Azi despre cele ale CNP. Mîine, poate, şi cele ale Consiliului Fiscal, ale BNR, şamd.
    _________________________________________________
    Atenţie! şi la:

    -investiţiile nete în economie, care de la un ritm de creştere de +8,4% în 2015 şi de +8,7% pe primul semestru 2016:

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/invest_tr2r16_1.pdf

    au aterizat dureros în cel de-al treilea trim.’16 (-0,8%):

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/invest_tr3r16_0.pdf

    De altfel, în datele provizorii(2) privind economia pe trim. III şi primele nouă luni ale lui 2016, contribuţia la creşterea PIB a Formării brută de capital, s-a redus drastic.

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr3r2016_2.pdf
    ____________________________
    Atenţie! şi la:

    – lucrările de construcţii; e prima dată după trei ani cînd LC în noiembrie sunt mai mici ca în octombrie; faţă luna corespunzătoare din 2015…ce să mai vorbim!

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/indici_constr11r16.pdf

    În decembrie va fi mult mai rău. Estimez cel puţin minus 25% dec’16/dec’15, datorită ritmului extrem de ridicat al lucrărilor din FEN cu dead-line la finele anului trecut. Judecaţi şi dvs.:

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/constructii/a16/indici_constr11r16.xls
    ________________________________________
    Mai adăugăm: cheltuielile statului decembrie 2016/2015: aprox. 30 mld. lei (Calcul: = venituri 2016 = 222 mld (+) deficit de aprox. 19 mld. (-) chelt. la 11 luni = 231 mld) faţă de cele 39 mld. lei din dec. 2015. Şi, nota male: în dec.16 si cheltuieli cu personalul mai mari cu 10%. Cît să mai fi rămas pentru investiţii şi bunuri şi servicii?
    _________________________________________
    Da aşa e! Germania a diminuat, în ultimii ani, datoria publică de la vreo 80% la cam 75%. (Chiar azi s-a nimerit să fie căzut Eurostat-ul, aşa că no-link). Dar nu ne spuneţi şi cum/dacă a fost necesar/de ce a ajuns la cele 80%?

    Asta pentru că am postat pe-aici şi Cine ne-a procopsit cu jumătate (peste 31 din cele aprox. 60 mld. Euro) din datoria noastră actuală (directă publică guvernamentală date ESA). În doar trei ani şi trei luni. La paritate cu restul de 24 ani. Şi asta concomitent cu creşteri de contribuţii, taxe şi impozite, cu reduceri de venituri, blocarea fondurilor europene, reportarea datoriilor de altă natură (titluri executorii, TVA nerambursată, arierate, altele) guvernelor viitoare.

    https://cursdeguvernare.ro/romania-si-imprumuturile-de-la-fmi-ue-bm-efortul-de-rambursare-si-lamuririle-necesare.html

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult