Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

de Marin Pana 27.3.2017

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă de euro pe parcursul a patru ani, din 2017 şi până în 2020. Astfel, cursul mediu ar trebui să fie undeva în apropierea nivelurilor de 4,46 lei/euro în 2017, de 4,44 lei/euro în 2018 şi 4,42 lei/euro în 2019 şi 2020.

Din păcate, datele privind evoluţia trimestrială a cursului de schimb consemnate în ultimii ani nu sunt deloc încurajatoare în privinţa posibilităţii de a reuşi această performanţă.

Practica a arătat în 2015 şi 2016 o medie anuală a euro faţă de leu similară cu cea din primele două trimestre. În absenţa unei aprecieri semnificative a leului în trimestrul al doilea al anului, precum cea din 2014, sunt slabe şanse să încheiem anul cu cei 4,46 lei/euro prognozaţi (vezi tabelul).

Influența cursului pe PIB și impactul semnificativ asupra convergenței

Dacă, dimpotrivă, leul s-ar duce spre 4,60 lei/euro în trimestru al doilea al anului în curs (de altfel, o variaţie minoră, de numai un procent în plus faţă de situaţia actuală), atunci rezultatul PIB exprimat în moneda unică europeană pentru 2017 nu ar mai fi de 182,8 miliarde euro (vezi tabelul) ci de 178,8 miliarde euro, la un posibil curs mediu de 4,56 lei/euro.

Ideea nu este de a vă alarma inutil, de altfel, asemenea variaţii de curs sunt cu totul obişnuite în ţările occidentale. În schimb, economiile lor sunt mult mai stabile, pot prelua şocuri şi au de unde să compenseze.

Pentru România, însă, un minus de circa patru miliarde de euro la un PIB relativ modest nu ar fi de joacă.

Problema e că toată strategia noastră de creştere se bazează pe un ritm al avansului economic cu mult mai mare exprimat în euro decât în termeni reali. Mai precis, se poate vedea cum în datele pe care se bazează distribuirea beneficiilor salariale, de pensii, de reduceri de taxe etc., există un plus important de trei procente în 2017 şi 2018, dacă se face conversia în euro.

Plus diminuat apoi, dar rămas destul de semnificativ în 2019 şi 2020, care ar trebui să ne ducă la un avans economic cumulat de aproape 36% pe patru ani ( esenţial pentru reducerea decalajelor faţă de Occident) şi nu de doar 24%, dacă e să facem calculul în lei, ajustat în preţurile perioadelor de bază.

Şi aşa, prevederile de creştere salarială pe perioada 2017 – 2020 sunt cu peste cinci procente mai mari faţă de avansul economic, cu o creştere cumulată de peste 40% a salariului mediu brut nemaiîntâlnită din vremea cincinalului 1975-1980 ( când fostul dictator a ţinut morţiş să majoreze salariile după cum promisese, în pofida pagubelor cutremurului din 1977, după care a fost obligat să se împrumute şi să crească preţurile).

… Și salariile

Or, deja aceste date de creştere a salariilor se arată a fi depăşite de realitatea începutului de an, chiar înainte de alte majorări anunţate şi/sau solicitate de categorii tot mai largi. Deşi media salarială prevăzută pentru 2017 era 3.131 lei brut şi 2.274 lei net, pentru prima lună a anului statistica oficială a anunţat un brut de 3.168 lei şi un net de 2.300 lei.

Dacă ar fi să luăm în serios soliditatea şi coerenţa datelor CNP, s-ar putea pune întrebarea în care dintre următoarele luni ale anului vor mai scădea salariile pentru ca media câştigurilor avută în vedere la fundamentarea bugetului pe 2017 să mai poată fi păstrată.

Și să nu uităm: marii investitori în România vin din zona Euro, îşi ţin contabilitatea la nivel de grup şi gândesc în euro. În absenţa câştigurilor de productivitate (-0,4% pe 2016 productivitatea muncii anunţată oficial la finele săptămânii trecute în buletinul statistic nr.1/2017 al BNR), nu prea ar avea de unde să dea salarii mai mari decât în lei şi nu în euro dacă vor să rămână competitivi. Cu implicaţia aferentă pentru evoluţia cursului de schimb euro/leu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult