O dispută juridică legată de dreptul de a admira, fără obstacole, Acropole s-a încheiat cu decizia decidentului suprem în materia prezervării vestigiilor istorice (Consiliul Arheologic al Greciei) ca un hotel de cinci stele din Atena să își demoleze ultimele două etaje, scrie The Guardian.
Hotelul, deținut de producătorul grec de saltele Coco-Mat, fusese inaugurat în 2019 și a făcut obiectul unei serii de proteste populare a locuitorilor din cartierul Makriyianni, nemulțumiți că ”mamutul” de 10 etaje le-a obturat panorama spre Acropole.
Locuitorii cartierului aflat la sud de Acropole au lansat la începutul lunii aprilie o petiție online în care solicitau guvernului grec să declare zona de importanță arheologică. În două zile, petiția a fost semnată de 23.000 de persoane.
”Știm că sunt depuse solicitări pentru autorizarea construcției a șapte hoteluri imense în această zonă a Atenei. Suntem fericiți că, sub presiune, inertul stat grec a acționat, dar avem în plus nevoie de noi legi de urbanism care să protejeze Acropole”, afirmă Irini Frezadou, arhitectul care a avut inițiativa petiției online.
Surprins de amploarea mișcării de protest, Consiliul Arheologic al Greciei s-a întrunit și, după 6 ore de dezbateri în sistem teleconferință, a ajuns la concluzia unanimă că, în ciuda faptului că edificarea sa a costat mai multe milioane de euro, hotelul trebuie să își reducă înălțimea în numele protejării simbolului democrației- Acropole.
Ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni, a declarat că statul ar putea despăgubi proprietarul hotelului, însă acesta este obligat, fără posibilitate de apel, să demoleze parte din construcția înaltă de 31,5 metri până la cota de 24 metri.
Pe baza deciziei Consiliului Arheologic, instanța supremă a Greciei a anulat autorizația de construcție a unui alt hotel din Makriyianni și a decis că, pe viitor, structurile care se ridică în zonă să nu fie mai înalte de 21 de metri.
În 2012, în perioada prin care Grecia traversa o majoră criză economică, statul a vrut să atragă investitorii și a elaborat un cod al construcțiilor care a permis edificarea clădirilor înalte în Atena cu condiția atingerii unor standarde ecologice. Modificarea legislativă a generat deschiderea mai multor șantiere în Atena.
Giannis Mihail, unul dintre autorii acelui cod, a declarat pentru The Guardian că modificările au avut ca scop primordial protejarea cartierului istoric Plaka, aflat la nord de Acropole. ”Plaka arată azi aproape identic cum arăta în epoca lui Pericle și nu putem spune același lucru despre Makriyianni, din cauză că restricțiile de construcție nu au depășit niciodată zona de nord a Acropole.”
Urmărește-ne pe Google News
