Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a solicitat autorităţilor europene să includă eurobondurile emise de statul român în programul de achiziţii al Băncii Centrale Europene (BCE) destinat ţărilor din zona euro, potrivit unui comunicat al APAPR emis joi.
Acţiunea APAPR a fost desfăşurată zilele trecute în colaborare cu entităţi similare din Croaţia şi Bulgaria, prin intermediul PensionsEurope, federaţia europeană a fondurilor de pensii private, în care organizaţia din România este membră din anul 2008.
BCE ar injecta miliarde de euro în economia românească, dacă va avea succes scrisoarea trimisă de APAPR către Comisia Europeană şi BCE. Ar fi asigurate astfel „stabilizarea şi reducerea costurilor la care România se împrumută pe pieţele externe şi implicit sprijinirea economiei şi a locurilor de muncă din ţară”, potrivit documentului citat.
Susţinerea preţurilor eurobondurilor româneşti de către BCE va avea un impact pozitiv şi asupra valorii activelor fondurilor de pensii private.
„Practic achiziţiile BCE ar creşte preţurile eurobondurilor româneşti, ceea ce s-ar reflecta şi în valoarea portofoliilor noastre şi în scăderea volatilităţii lor. În acelaşi timp, prin scăderea yield-urilor (randamentelor titlurilor de stat), statul român s-ar putea împrumuta la dobânzi mai mici pe pieţele externe”, a declarat Radu Crăciun, preşedintele APAPR, pentru cursdeguvernare.ro.
Randamentul obligaţiunilor este invers proporţional cu preţul la care se tranyacţioneayă pe piaţa secundară şi este un reper pentru emisiunile noi.
Demersul APAPR după ce Banca Națională a României a convenit cu Banca Centrală Europerană (BCE) asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro, prin intermediul unei linii de credit repo în valoare de maximum 4,5 miliarde de euro.
(Citiți și: „BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro”)
APAPR repetă, astfel un alt demers de sprijin pentru autorităţile române şi economia României, la fel de „relevant şi de aceeaşi anvergură”, potrivit lui Radu Craciun.
Oficialul APAPR a dat exemplul reușitei asociației „de a convinge autorităţile europene, cu ocazia precedentei crize economice din 2008-2011, să excludă contributiile virate de bugetul naţional către pensiile private de Pilon 2 ale romanilor din calculul deficitului bugetar si datoriei publice, pentru a da o gura de oxigen finanţelor publice şi a permite în continuare acumularea sustenabilă și eficientă a resurselor financiare în vederea suplimentării pensiei publice pentru milioane de cetățeni”, a amintit Radu Craciun (foto).
APAR argumentează că, „potrivit statutului BCE şi Tratatelelor Europene arată că rolul băncii centrale europene este să sprijine dezvoltarea economică sustenabilă a tuturor statelor membre UE, nu doar a celor din zona euro.
La fel ca Bulgaria şi Croaţia, România şi-a setat o ţintă de adoptare a monedei euro în anul 2024, conform strategiilor guvernamentale oficial, şi derulează reforme în vederea întrunirii condiţiilor formale de intrare în zona euro”.
În plus, extinderea PEPP prin includerea Eurobondurilor româneşti va stimula autorităţile române să accelereze reformele în direcţia adoptării euro (convergenţa nominală), cu efecte pozitive şi în convergenţa reală, adică a integrării profunde a economiei româneşti în piaţa unică europeană.
De asemenea, operaținea ar permite României, Bulgariei şi Croaţiei să continue să relaxeze politica monetară şi condiţiile de creditare, facilitând accesul guvernului, cetăţenilor şi companiilor la finanţare stabilă şi accesibilă pentru investiţii şi creştere.
