miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 martie, 2017

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a propus, miercuri, Europei, 5 scenarii duppă care ar putea evolua Uniunea. Vor urma doi ani de aprige dezbateri, însă acestea nu sunt noi :

În 2011, Institutul Universitar European (European University Institute – EUI) a lansat Debating Europe, o iniţiativă menită să dezbată problemele majore cu care se confruntă societatea europeană. Iniţiativa pune împreună cadre universitare, factori de decizie şi lideri de opinie pentru un schimb de idei asupra temelor majoire ale UE. Iată cum arată argumentele Pro şi Contra unei Uniuni Europene cu două viteze:

1.Contra – Perpetuarea divizării / Pentru – Valorile comune

Împărţirea statelor membre în două categorii ar fi împotriva ideilor pe care s-a fundamentat Uniunea Europeană. Conform tratatului de bază, toate ţările, mici sau mari, bogate sau sărace, ar trebui să fie egale. Împărţirea în două blocuri ar perpetua divizarea de dinaintea aderării. O eventuală ieşire a sudului UE din Eurozonă şi devalorizarea valutelor acestor ţări pentru a spori competitivitatea ar lovi în exporturile ţărilor nordice. Introducerea unei taxei pe capitalul tranzacţionat în Zona Euro ar trimite capitalurile către Londra.


Viteza unui convoi este dictată de nava cu viteza cea mai mica. Acest clişeu a frânat dezvoltarea Europei pentru prea mult timp. Fără opoziţia britanică, Franţa şi Germania ar fi creat o Uniune mai puternică în urmă cu mai mulţi ani. Să-i ferim pe cei care doresc să făurească o adevărată integrare politică şi economică de scepticii de pe margine. Ceilalţi se pot conecta prin intermediul pieţei unice, dar fără puterea de a împiedica o mai mare unitate la centrul Uniunii.

2.Contra – Subminarea solidarităţii / Pentru – Recunoaşterea realităţii

O Europă cu două viteze ar însemna că Franţa şi Germania vor stabili regulile iar ceilalţi vor trebui să ţină pasul. Ţările de dinafara cercului central al Uniunii se vor simţi marginalizate şi vor fi neîncrezătoare în deciziile luate peste capul lor (vezi şi interesul Poloniei de a avea un scaun de observatory la summiturile Zonei Euro). Cei din centru se vor teme ca cei mai mici să nu le saboteze eforturile prin evitarea plăţii taxelor, a implementării regulilor de mediu sau a dezideratelor sociale. Încercarea de a acorda statele UE la cerinţele impuse va sfârşi în distrugerea Uniunii.

O Europă cu mai multe viteze deja există în majoritatea politicilor UE. Zece ţări sunt în afara Eurozonei. Marea Britanie şi Irlanda se simt bine în afara Zonei Schengen. Danemarca evită să ia parte la politica comună de securitate şi apărare. Polonezii s-au aliniat la britanici în lăsarea pe dinafara Cartei Drepturilor Civile iar cehii le ţin companie în păstrarea în afara cerinţelor Compactului Fiscal. Instituţionalizarea unei Europe cu mai multe viteze nu ar fi altceva decât recunoaşterea unei realităţi de fapt.

3.Contra – Prea complexă / Pentru – O singură măsură nu se potriveşte la toţi

Procesul decizional al UE este şi aşa prea complicat. Adaptarea structurilor pentru a acomoda două blocuri distincte va crea un blocaj institutional. Exemplul suprapunerilor şi al întrepătrunderilor comisiilor care au de-a face cu moneda unică este elocvent. Insistenţa britanică de a ţine Compactul Fiscal în afara cadrului formal al UE a dat multe bătăi de cap, care se vor multiplica dacă se va traduce în realitate conceptul Europei cu mai multe viteze.


Nu se pot înghesui toate naţiunile în acelaşi cadru de politici economice şi sociale. Economiile germană şi greacă nu se mişcă cu aceeaşi viteză şi, prin urmare, nu pot avea aceeaşi politică economică. Dacă Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia nu ar fi fost constrânse să se încadreze în regulile euro de inspiraţie germană, el ear fi putut să găsească o cale a devalorizării care să le scoată din criză.

4.Contra – Apariţia de slăbiciuni şi rigidităţi / Pentru – Mai rapidă, mai flexibilă şi mai eficientă

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Noi divizări în cadrul UE ar duce la apariţia de slăbiciuni şi rigidităţi. Odată ce statele membre vor fi incluse într-un minigrup, noi bariere şi reguli vor face ieşirea foarte dificilă. Şi, cine în ce grip să intre ? Includerea tigrului celtic Irlanda ar fi părut un candidat bun pentru includerea într-o primă diviziune dar, deja, în 2010 aceasta s-ar fi dovedit a fi o greşeală. La un moment dat, Italia lui Berlusconi ( prim-ministru în perioadele 2001-2006 şi 2008-2011) luase în serios ieşirea din Zona Euro iar apoi toţi din Eurozonă îl vroiau pe Mario Monti (prim-ministru în perioada 2011 – 2013) de partea lor. Cum spunea cândva José Manuel Barroso, referitor la statele UE ”înoată împreună sau se scufundă împreună”.

Reuşita în a determina toate cele 28 de state memebre să se înţeleagă rapid asupra politicilor aplicate este aproape imposibil. Permiţând naţiunilor cu interese asemănătoare să avanseze înainte de a aştepta pe toată lumea să se încadreze ar da UE flexibilitatea de care are nevoie pentru a rezolva cu celeritate crizele politice şi economice. E sufficient să ne gândim cât timp şi câtă energie s-ar economisi dacă naţiunile mici care întârzie tratatele UE ar fi ”parcate” într-un soi de sală de aşteptare pentru clasa a doua.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: