Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Ard principalele surse de oxigen ale Planetei

de Vladimir Ionescu , 26.8.2019

Incendiile de pădure mistuie resursele verzi ale planetei de câteva săptămâni. În jurul lumii, păduri ard în Siberia, Amazon, Alaska, Groenlanda şi Insulele Canare.

Supravieţuirea planetei noastre devine incertă în condiţiile în care principalele noastre surse de oxigen se fac scrum în mod accelerat, scrie Vox.

Focuri în ținutul gheții

Peste 54.000 de kilometri pătraţi de pădure au ars în Siberia în această lună, cel mai prost an al Rusiei în ceea ce priveşte incendiile de pădure. Fumul rezultat din aceste incendii a ajuns chiar să acopere mari părţi ale ţării, inclusiv oraşe mari precum NovoSibirsk şi au trecut Oceanul Pacific şi au ajuns în Statele Unite.

Incendiile de pădure din Insulele Canare au forţat peste 8.000 de persoane să fugă de pe teritoriu. În weekend, noi incendii au izbucnit în Alaska, o premieră pentru statul american care nu se confruntă, în general, cu un sezon al incendiilor atât de lung.

În Groenlanda, săptămâna trecută, pompierii au încercat să oprească un incendiu de pădure care se extindea rapid înspre o zonă populată. Autorităţile se tem că incendiul ar putea să ardă în continuare până la iarnă, alimentând topirea accelerată a gheţii de pe insulă provocată de temperaturile record din această vară.

Dar cel mai alarmant exemplu este cel al Pădurii Amazoniene, cea mai mare pădure tropicală a lumii. O regiune cu ploi torenţiale atât de frecvente încât incendiile de pădure sunt nemaivăzute. Până acum. Focul arde cu o asemenea intensitate de atât de multe zile în Pădurea Amazoniană încât fumul rezultat a ajuns să acopere Sao Paulo, cel mai mare oraş al Braziliei.

Statul brazilian Amazonas a decretat starea de urgenţă. Armata a fost mobilizată să lupte contra incendiilor.

Iulie 2019, cea mai caldă lună iulie consemnată

Administraţia Naţională a Oceanelor şi Atmosferei (SUA) a lansat un raport săptămâna trecută, în care se arată că luna iulie a acestui an a fost cea mai caldă lună iulie consemnată. În top 5 s-au aflat lunile iulie, consecutive, din ultimii 5 ani.

Nu e vorba, însă, doar de emisfera nordică, unde este vară în acest moment, ci de toată planeta. Temperatura medie globală luna trecută a fost cu aproape un grad peste media secolului trecut.

Olanda Germania şi Belgia au cunoscut temperaturi record în acest an. Parisul a înregistrat cea mai crescută temperatură a sa, 42,55 grade Celsius. Părţi ale Poloniei, Cehiei şi Spaniei au trecut, de asemenea, prin călduri sufocante.

În multe ecosisteme, incendiile de pădure şi vegetaţie sunt un fenomen esenţial, natural şi necesar. Ele elimină vegetaţia descompusă, aduc nutrienţi în sol şi ajută anumite plante să germineze. În ultimii ani, însă, omenirea a reuşit performanţa de a accentua distrugerile provocate de aceste incendii. Suprimarea incendiilor naturale a permis ca vegetaţia uscată să se acumuleze.

Activitatea omului schimbă clima

Activitatea omului schimbă clima, ceea ce face ca multe păduri să se încălzească şi să se usuce. Iar multe dintre incendii sunt provocate accidental de linii de înaltă tensiune sau chiar incendiere voluntară.

Pădurea Amazoniană este în general atât de umedă încât incendiile naturale sunt imposibile. Focul este aprins de oameni – fermierii folosesc tactica tăierii şi incendierii pentru a produce mai mult spaţiu agricol, deşi astfel de activităţi sunt ilegale în Brazilia în această perioadă a anului din cauza riscului de incendiu.

„Nu este nimic anormal cu privire la clima din regiunea Amazonului în acest an. Ploile au fost doar într-o uşoară descreştere, însă nu există încă indicii de alarmă. Uscăciunea aerului ar putea, cu siguranţă, să creeze condiţii favorabile izbucnirii incendiilor de pădure, însă incendiile care au apărut în ultimele săptămâni sunt opera oamenilor”, declară Alberto Setzer, cercetător la Institutul Naţional pentru Cercetarea Spaţiului.

Sursa incendiilor din Pădurea Amazoniană nu este încă cunoscută, iar guvernul Braziliei şi preşedintele său de extremă-dreapta, Bolsonaro, sunt puţini interesaţi să o afle. Predecesorul lui Spetzer la conducerea centrului de cercetare a fost concediat tocmai pentru că agenţia a raportat o creştere de 88% în tăierile ilegale de pădure în Amazon.

Pădurea Amazoniană a fost defrişată în procent de 15%. La 25%, se va transforma în savană

Tăierile masive de pădure au consecinţe semnificative – fără arborii care să ancoreze solul şi să-i păstreze umiditatea, vegetaţia de dedesubt se usucă ceea ce îi măreşte capacitatea de ardere. Arborii evaporă, de asemenea, cantităţi mari de apă şi emit chimicale care o fac să se condenseze, ceea ce ajută pădurea tropicală să-şi genereze propriile precipitaţii.

În acest moment, Pădurea Amazoniană a fost defrişată în procent de 15%, iar cercetătorii se tem că atunci când acesta va ajunge la 25% nu vor mai fi suficienţi copaci pentru a menţine ciclul apei. Atunci, regiunea va trece de punctul fără de întoarcere şi se va degrada până va ajunge o savană.

Consecinţele pentru restul lumii sunt extrem de importante. Pădurea Amazoniană produce cantităţi imense de oxigen, iar vegetaţia sa păstrează miliarde de tone de carbon care ar putea să se oxigeneze şi să devină gaze cu efect de seră.

Ce spun specialiștii: Toate acestea puse împreună pot însemna un efect devastatator

Csibi Magor, fost director executiv al WWF, a detaliat pentru Digi24.ro efectele dipariției pădurilor la nivel global:

”În Amazon sunt foarte puține ferestre care permit ca un foc să poată să se extindă. Având în vedere că acolo există un climat destul de umed, lucru care e descris și de NASA acest lucru.

Această scurtă perioadă mai uscată e exploatată de fermieri ca să faciliteze accesul la teren agricol pentru animale.  Din păcate, acest fenomen a fost extrem de încurajat de actualul președinte și aici e un punct foarte important – câteodată ne jucăm cu votul dar aici vedem foarte bine unde putem ajunge în momentul în care ajung oameni nepregătiți sau care au interese sau care nu gândesc pe termen lung.

Efectele pe termen mediu și lung sunt foarte greu de prezis și nu cred că sunt nici de către specialiști foarte ușor de prezis. Știm deja că în momentul în care arde Amazonul, în momentul în care arde Siberia, pe lângă faptul că sunt locuri care au capturat cantități mari de dioxid de carbon, o altă problemă e că se mai reduce din biomasa care e capabilă să captureze carbon.

E o mare diferență între pădurile plantate și pădurile naturale. Pădurile naturale au o capacitate mult mai dezvoltată pentru că nu vorbim doar de copaci ci de un ecosistem format în sute de milioane de ani. Deci în momentul în care se reduc aceste ecosisteme, capacitatea de absorbție a carbonului va fi mai mică. În același timp, și aici vine o partea mai îngrijorătoare: aceste ecosisteme au reținut și rețin foarte mult carbon. În momentul în care ard, acest carbon se reeliberează în atmosferă iar asta se adaugă la efectul gazelor de seră.

Mai mult, cu cât avem mai mult CO2 în atmosferă se schimbă inclusiv comportamentul plantelor. Plantele, mai ales în pădurile ecuatoriale, care fac fotosinteză în timpul zilei și respirație pe timpul nopții, se pare că ciclul de fotosinteză se reduce, ciclul de respirație se prelungește iar asta face ca acest păduri să devină nu un loc de a capta carbon ci un loc de eliberare netă a carbonului. Toate aceste lucruri puse împreună pot însemna un efect devastatator care în acest moment e incalculabil. Din păcate, și la noi se vor simți efectele.

Dincolo de păduri, știm foarte bine că și coralii vor dispărea în următoarea perioadă, adică nu mai putem opri dispariția lor. În cazul lor vorbim, din nou, de o capacitate de a stoca carbon foarte ridicată. Toate aceste lucruri vor face ca nota de plată de la final să fie foarte mare. Sperăm încă că o vom putea duce, dar devine din ce în ce mai incert, mai ales când vedem leadership-uri care încurajează în continuare distrugerea naturii.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.8.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult