fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Ard principalele surse de oxigen ale Planetei

de Vladimir Ionescu , 26.8.2019

Incendiile de pădure mistuie resursele verzi ale planetei de câteva săptămâni. În jurul lumii, păduri ard în Siberia, Amazon, Alaska, Groenlanda şi Insulele Canare.

Supravieţuirea planetei noastre devine incertă în condiţiile în care principalele noastre surse de oxigen se fac scrum în mod accelerat, scrie Vox.

Focuri în ținutul gheții

Peste 54.000 de kilometri pătraţi de pădure au ars în Siberia în această lună, cel mai prost an al Rusiei în ceea ce priveşte incendiile de pădure. Fumul rezultat din aceste incendii a ajuns chiar să acopere mari părţi ale ţării, inclusiv oraşe mari precum NovoSibirsk şi au trecut Oceanul Pacific şi au ajuns în Statele Unite.

Incendiile de pădure din Insulele Canare au forţat peste 8.000 de persoane să fugă de pe teritoriu. În weekend, noi incendii au izbucnit în Alaska, o premieră pentru statul american care nu se confruntă, în general, cu un sezon al incendiilor atât de lung.

În Groenlanda, săptămâna trecută, pompierii au încercat să oprească un incendiu de pădure care se extindea rapid înspre o zonă populată. Autorităţile se tem că incendiul ar putea să ardă în continuare până la iarnă, alimentând topirea accelerată a gheţii de pe insulă provocată de temperaturile record din această vară.

Dar cel mai alarmant exemplu este cel al Pădurii Amazoniene, cea mai mare pădure tropicală a lumii. O regiune cu ploi torenţiale atât de frecvente încât incendiile de pădure sunt nemaivăzute. Până acum. Focul arde cu o asemenea intensitate de atât de multe zile în Pădurea Amazoniană încât fumul rezultat a ajuns să acopere Sao Paulo, cel mai mare oraş al Braziliei.

Statul brazilian Amazonas a decretat starea de urgenţă. Armata a fost mobilizată să lupte contra incendiilor.

Iulie 2019, cea mai caldă lună iulie consemnată

Administraţia Naţională a Oceanelor şi Atmosferei (SUA) a lansat un raport săptămâna trecută, în care se arată că luna iulie a acestui an a fost cea mai caldă lună iulie consemnată. În top 5 s-au aflat lunile iulie, consecutive, din ultimii 5 ani.

Nu e vorba, însă, doar de emisfera nordică, unde este vară în acest moment, ci de toată planeta. Temperatura medie globală luna trecută a fost cu aproape un grad peste media secolului trecut.

Olanda Germania şi Belgia au cunoscut temperaturi record în acest an. Parisul a înregistrat cea mai crescută temperatură a sa, 42,55 grade Celsius. Părţi ale Poloniei, Cehiei şi Spaniei au trecut, de asemenea, prin călduri sufocante.

În multe ecosisteme, incendiile de pădure şi vegetaţie sunt un fenomen esenţial, natural şi necesar. Ele elimină vegetaţia descompusă, aduc nutrienţi în sol şi ajută anumite plante să germineze. În ultimii ani, însă, omenirea a reuşit performanţa de a accentua distrugerile provocate de aceste incendii. Suprimarea incendiilor naturale a permis ca vegetaţia uscată să se acumuleze.

Activitatea omului schimbă clima

Activitatea omului schimbă clima, ceea ce face ca multe păduri să se încălzească şi să se usuce. Iar multe dintre incendii sunt provocate accidental de linii de înaltă tensiune sau chiar incendiere voluntară.

Pădurea Amazoniană este în general atât de umedă încât incendiile naturale sunt imposibile. Focul este aprins de oameni – fermierii folosesc tactica tăierii şi incendierii pentru a produce mai mult spaţiu agricol, deşi astfel de activităţi sunt ilegale în Brazilia în această perioadă a anului din cauza riscului de incendiu.

„Nu este nimic anormal cu privire la clima din regiunea Amazonului în acest an. Ploile au fost doar într-o uşoară descreştere, însă nu există încă indicii de alarmă. Uscăciunea aerului ar putea, cu siguranţă, să creeze condiţii favorabile izbucnirii incendiilor de pădure, însă incendiile care au apărut în ultimele săptămâni sunt opera oamenilor”, declară Alberto Setzer, cercetător la Institutul Naţional pentru Cercetarea Spaţiului.

Sursa incendiilor din Pădurea Amazoniană nu este încă cunoscută, iar guvernul Braziliei şi preşedintele său de extremă-dreapta, Bolsonaro, sunt puţini interesaţi să o afle. Predecesorul lui Spetzer la conducerea centrului de cercetare a fost concediat tocmai pentru că agenţia a raportat o creştere de 88% în tăierile ilegale de pădure în Amazon.

Pădurea Amazoniană a fost defrişată în procent de 15%. La 25%, se va transforma în savană

Tăierile masive de pădure au consecinţe semnificative – fără arborii care să ancoreze solul şi să-i păstreze umiditatea, vegetaţia de dedesubt se usucă ceea ce îi măreşte capacitatea de ardere. Arborii evaporă, de asemenea, cantităţi mari de apă şi emit chimicale care o fac să se condenseze, ceea ce ajută pădurea tropicală să-şi genereze propriile precipitaţii.

În acest moment, Pădurea Amazoniană a fost defrişată în procent de 15%, iar cercetătorii se tem că atunci când acesta va ajunge la 25% nu vor mai fi suficienţi copaci pentru a menţine ciclul apei. Atunci, regiunea va trece de punctul fără de întoarcere şi se va degrada până va ajunge o savană.

Consecinţele pentru restul lumii sunt extrem de importante. Pădurea Amazoniană produce cantităţi imense de oxigen, iar vegetaţia sa păstrează miliarde de tone de carbon care ar putea să se oxigeneze şi să devină gaze cu efect de seră.

Ce spun specialiștii: Toate acestea puse împreună pot însemna un efect devastatator

Csibi Magor, fost director executiv al WWF, a detaliat pentru Digi24.ro efectele dipariției pădurilor la nivel global:

”În Amazon sunt foarte puține ferestre care permit ca un foc să poată să se extindă. Având în vedere că acolo există un climat destul de umed, lucru care e descris și de NASA acest lucru.

Această scurtă perioadă mai uscată e exploatată de fermieri ca să faciliteze accesul la teren agricol pentru animale.  Din păcate, acest fenomen a fost extrem de încurajat de actualul președinte și aici e un punct foarte important – câteodată ne jucăm cu votul dar aici vedem foarte bine unde putem ajunge în momentul în care ajung oameni nepregătiți sau care au interese sau care nu gândesc pe termen lung.

Efectele pe termen mediu și lung sunt foarte greu de prezis și nu cred că sunt nici de către specialiști foarte ușor de prezis. Știm deja că în momentul în care arde Amazonul, în momentul în care arde Siberia, pe lângă faptul că sunt locuri care au capturat cantități mari de dioxid de carbon, o altă problemă e că se mai reduce din biomasa care e capabilă să captureze carbon.

E o mare diferență între pădurile plantate și pădurile naturale. Pădurile naturale au o capacitate mult mai dezvoltată pentru că nu vorbim doar de copaci ci de un ecosistem format în sute de milioane de ani. Deci în momentul în care se reduc aceste ecosisteme, capacitatea de absorbție a carbonului va fi mai mică. În același timp, și aici vine o partea mai îngrijorătoare: aceste ecosisteme au reținut și rețin foarte mult carbon. În momentul în care ard, acest carbon se reeliberează în atmosferă iar asta se adaugă la efectul gazelor de seră.

Mai mult, cu cât avem mai mult CO2 în atmosferă se schimbă inclusiv comportamentul plantelor. Plantele, mai ales în pădurile ecuatoriale, care fac fotosinteză în timpul zilei și respirație pe timpul nopții, se pare că ciclul de fotosinteză se reduce, ciclul de respirație se prelungește iar asta face ca acest păduri să devină nu un loc de a capta carbon ci un loc de eliberare netă a carbonului. Toate aceste lucruri puse împreună pot însemna un efect devastatator care în acest moment e incalculabil. Din păcate, și la noi se vor simți efectele.

Dincolo de păduri, știm foarte bine că și coralii vor dispărea în următoarea perioadă, adică nu mai putem opri dispariția lor. În cazul lor vorbim, din nou, de o capacitate de a stoca carbon foarte ridicată. Toate aceste lucruri vor face ca nota de plată de la final să fie foarte mare. Sperăm încă că o vom putea duce, dar devine din ce în ce mai incert, mai ales când vedem leadership-uri care încurajează în continuare distrugerea naturii.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.8.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană a autorizat tratamentul cu Remdesivir pentru Covid-19. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult

Europa

Plafonarea comisioanelor interbancare pentru carduri a produs economii de 2 miliarde de euro pe an

Alexandra Pele

Comisioanele bancare suportate de comercianții și consumatorii europeni au scăzut semnificativ în ultimii doi ani, pe fondul noilor reglementări europene care au generat economii de… Mai mult