vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 iunie, 2020

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2020 a fost de 5.201 lei, cu 185 de lei sau 3,4% mai mic faţă de luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat tot cu 3,4%, până la 3.182 lei. Sumă echivalentă cu 658 de euro la cursul mediu al lunii mai 2020, în care au fost încasaţi banii cuveniți pentru luna anterioară.

După ajustarea cu nivelul preţurilor (52% din nivelul mediu european, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a scăzut la 1.265 euro (în echivalent, la preţurile medii din UE). Dincolo de scăderea semnificativă în lei a salariilor, a contribuit la această evoluție și deprecierea marginală a monedei naționale.

Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a fost mamic cu 8,1 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară și  a ajuns la 214,3%. Acestea sunt primele date lunare după ce s-au manifestat integral efectele crizei generate de pandemiei Covid.


Deși inflația anuală s-a diminuat la un nivel mult redus față de finele anului anterior (de la 4,04% în decembrie 2019 avansul prețurilor a coborât la 2,68% în luna aprilie 2020), în premieră de la fosta criză, puterea de cumpărare a salariului a scăzut faţă de aceeaşi lună a anului anterior (+2,2% creștere nominală dar -0,5% ajustat cu inflația).

Dacă factorul decisiv a fost pandemia, trebuie subliniat efectul creșterilor salariale anterioare, sistematic situate în anii anteriori peste posibilitățile rezultate din evoluția productivității muncii. Din păcate, situația apărută independent de măsurile luate la începutul anului în domeniul fiscal și monetar, nu au putut opri trendul de scădere al acesteia (după o tentativă de revenire la +0,2% pe februarie a venit, în mod obictiv un -8,6% pe martie iar estimările pentru aprilie nu se prezintă prea bine).

Așadar, evoluția câștigurilor salariale era deja decuplată de avansul productivității muncii, care trecuse deja pe minus în semestrul al doilea din 2019 și a încheiat anul trecut cu -1,3%. Adică ÎNAINTE de frânarea pe motiv de criză a unei tentative de revenire care se profila la începutul acestui an în sectorul industrial.


Reamintim că bugetul asigurărilor sociale se bazează pe contribuțiile plătite de către salariați iar statul a fost nevoit să preia total sau parțial factura salarială pentru sute de mii de angajați care nu și-au mai putut desfășura activitatea din motive de distanțare socială. Acesta este motivul pentru care logica elementară ar impune o maximă reținere referitor la orice CREȘTERE a pensiilor pe fondul SCĂDERII sursei de finanțare.

Industria prelucrătoare a coborât la 80% din media salarială pe economie

Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat în sectorul IT (+11,0% nominal şi +8,1% real). Acesta a fost urmat de serviciile de furnizare  de energie electrică şi termică, gaze, apă (+6,9% și, respectiv, +4,2%) și de sectorul de sănătate și asistență socială (+6,3% nominal și +3,5% în termeni reali).

După ce a stat anul trecut la coada creșterilor salariale, sectorul de intermedieri financiare și asigurări a rămas în apropierea podiumului (+5,7% nominal și +3% în termeni reali).Semnificativ peste media națională de evoluție a salariilor a urcat în condiții de criză administrația publică (+4,4% și, respectiv +1,7%), spre deosebire de învățământ, situat imediat sub această medie.

Pe fondul restrângerilor importante de activitate și intrarea în șomaj tehnic a unei părți semnificative din personal , zona critică a industriei prelucrătoare a coborât spre o cotă de doar 80% față de salariul mediu.

Dacă prezența spre coada clasamentului creșterilor salariale nu surprinde pentru comerț, agricultură sau tranzacții imobiliare, rămâne un semn de întrebare pe segmentul de activități științifice, profesionale și tehnice, care a și contribuit cu peste un sfert la creșterea economică pe T1 2020.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: