Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (+0,61%). Astfel, inflaţia anuală a coborât la doar 2,67%.
Continuarea creșterii semnificative a prețurilor la produsele alimentare (+1,27% într-o singură lună) a fost anulată cam la jumătate de ieftinirea carburanților (-2,67%), în timp ce tarifele serviciilor au stagnat per total.
De reținut valoarea semnificativ mai mică a inflației anuale IAPC, calculată după metodologia europeană armonizată, doar 2,3%, valoare care va fi publicată pentru țara noastră de Eurostat.
Inflaţia medie anuală (mai 2019 – aprilie 2020 faţă de cele 12 luni intervalul mai 2018 – aprilie 2019) creşterea preţurilor s-a redus la 3,6%, atât pe metodologia națională cât și pe cea armonizată la nivel european.
Inflația ar fi fost la fel cu cea din luna precedentă dacă nu ar fi existat scăderea pronunțată a costurilor la combustibili. Conjunctura încă nefastă la prețurile volatile (mai precis la legume și fructe, deoarece ouăle s-au ieftinit) și scumpirea, discretă dar generalizată, la o serie de alimente de bază au dus majorarea consemnată pe grupa de produse alimentare la 1,27% pe aprilie și 4,42% de la începutul anului.
Cea mai mare influenţă s-a manifestat la legume (+4,88% și +15,93% creștere cumulată față de decembrie 2019) și fructe (+3,97%, respectiv +12,66% până acum pe 2020). „Vedetele” au fost, din nou, cartofii (+8,96% doar în aprilie, +21,67% după prima treime a anului) și fructele proaspete (+4,75% și, respectiv +17,32%).
Partea bună ar fi că aproape 90% din inflația totală a fost așadar conjuncturală ( deci, eventual, reversibilă în sezonul de vară). Partea mai puțin bună este că măsurile luate pentru transportul și comercializarea producției interne de legume și fructe sunt puține și ineficiente. În plus, s-au majorat semnificativ și prețurile la produse de bază, precum ulei (+0,91%), carne (+0,68%), lactate (+0,59%), pâine (+0,55%), unt (+0,53%) sau zahăr (+0,52%).
Prețurile produselor nealimentare au ieșit per total pe minus (-0,33% față de luna precedentă) după ce ieftinirea carburanților a acoperit efectul continuării creșterii accizelor la tutun (+0,24%), precum și puseul generat de criza Covid pe segmente precum articole chimice (+0,62%), detergenți (+0,28%) sau articole de igienă, cosmetice și medicale (+0,27%).
Inflația de fond s-a temperat
Evoluție pozitivă, inflaţia CORE 2 ajustat, aflată sub influenţa politicii monetare dar și a efectelor Covid 19, s-a temperat, după ce crescuse considerabil în luna precedentă. Semnal important, care confirmă luarea unor măsuri eficiente de păstrare la un nivel rezonabil a fluxurilor financiare într-un context dificil.
Pe fondul restricțiilor de deplasare și a închiderii unor magazine sub starea de urgență, inflația a coborât sub valorile prognozate la începutul anului. Estimarea făcută de BNR în rapoartele trimestriale asupra inflației urmează să fie revizuită pentru condițiile excepționale, dar evoluția de până acum pare să confirme estimările Eurostat, care prevedea o ușoară atenuare a creșterii prețurilor.
Incertitudinile vor crește, fiind foarte greu de văzut care vor fi per total consecințele posibilităților create de amânare a ratelor la o serie de credite și ale presiunilor pentru acordarea unor creșteri de venituri pentru pensionari (deja votate înainte de apariția crizei și programate pentru ultima treime a anului), contrabalansate de scăderea veniturilor pentru sute de mii de persoane ajunse în șomaj.
Notă metodologică: Calculul IPC în contextual crizei epidemiologice COVID-19
Izbucnirea epidemiei de coronavirus și adoptarea de restricții guvernamentale pentru a limita răspândirea virusului au avut consecințe atât asupra colectării datelor, cât și asupra calculului indicelui prețurilor de consum (IPC). INS a respectat principiile menționate în ghidul Eurostat, și anume:
– Ponderile anuale utilizate la calculul IPC (IAPC) au rămas constante în luna aprilie 2020;
– Acolo unde a fost posibil, prețurile lipsă au fost înlocuite cu datele observate prin utilizarea altor surse de date (on-line, telefon, Monitorul Prețurilor, etc.);
– Acolo unde nu a fost posibilă identificarea și utilizarea unei surse de date alternative, produsele și serviciile în cauză au fost tratate ca produse si servicii lipsă, iar prețurile acestora au fost estimate prin metode de imputare descrise de Eurostat. Imputarea prețurilor se realizează prin înmulțirea prețurilor colectate anterior cu o modificare a prețurilor considerată adecvată (funcție de incidența prețurilor lipsă asupra nivelului de agregare din care fac parte, poziția lor în structura de clasificare, volatilitatea prețurilor produselor și sezonalitatea produselor).
Prețurile afectate de imputare s-au regăsit la categorii precum produse de îmbrăcăminte și încălțăminte, produse de uz casnic si mobilier, lucrări stomatologice, analize medicale și consultații, servicii culturale și de divertisment, servicii de întreținere (frizerie, cosmetică și igienă), instruirea școlară auto, restaurante, cafenelele și cantinele și plata cazării în unități hoteliere, transport de pasageri pe cale aeriană
