duminică

23 iunie, 2024

22 mai, 2024

Ponderea investițiilor financiare personale în valoarea afacerilor României este printre cele mai mici din Uniunea Europeană: 2,36% din PIB în 2023 – activele fondurilor de investiții, mai ales mutuale – potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP).

O proporție mai mare o au fondurile de pensii Pilon 2, circa 8,4% din PIB estimat pentru anul trecut. Acestea, însă, nu sunt o expresie a comportamentului investițional, câtă vreme sunt obligatorii și depind de deciziile discreționare ale guvernului, care de ani buni nu reușește să respecte legea privind distribuția cotei de CAS.

Așa stând lucrurile, cele mai recente date ale Băncii Mondiale, arăta o poziție relativ bună a fondurilor de pensii din România față de PIB: 7,4% în 2020 față de 6,4% în Polonia (pioniera fondurilor de pensii în regiune), 4% în Ungaria și numai 1% în Grecia, dar sub ponderea din Slovacia, Cehia și Lituania).


Mai relevantă este ponderea fondurilor de pensii facultative: doar 0,03% din PIB, care ar trebui comparată cu ponderile în două cifre din țările unde fondurile de pensii nu sunt obligatorii.

Fondurile de investiții – situația pe țări și evoluția României

În privința fondurilor de investiții relevantă este statistica și din perspectiva calculelor Asociației Europene a Administratorilor de Fonduri de investiții (EFAMA): România era pe ultimul loc, după ponderea activelor fondurilor de investiții în PIB.
De menționat că datele agregate sunt valabile la nivelul anului 2022:

Ponderea în PIB a activelor fondurilor de investiții a scăzut de la 3% în 2007 la 2% în 2022, chiar dacă valoarea plasamentelor a crescut de  la 4 la 6 miliarde de euro (EFAMA include și fostele SIF-uri, care sunt accesibile doar prin bursă).

Altfel spus, ponderea scade, deși banii se înmulțesc. Și datele AAF și CNSP spun că ponderea fondurilor de investiții (exclusiv) a scăzut în PIB de la 3,14% în 2022 la 2,36% în 2023 , deși PIB a crescut nominal cu 14% în 2023.


Și inflația a scăzut în 2023 la 10,4%.

2024 – speranța investitorului pe termen lung

Anul trecut și în primul trimestru din 2024, în fondurile de investiții (mutuale în majoritatea lor) au intrat mai mulți bani decât au ieșit: subscrieri nete de 942 de milioane, respectiv de 1,36 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă o tendință pozitivă certificată: într-un trimestru mai mult decât într-un an întreg anterior.

(Citiți și: „Revenire spectaculoasă a apetitului românilor pentru economisire-investiții financiare. Secretul maximelor de la Bursă”)

Și valoarea totală a activelor nete a revenit pe creștere până la aproape 37,9 miliarde (cu care am calculat ponderea în PIB), respectiv 40,9 miliarde de lei.

Anterior, însă, comportamentul investitorilor a lăsat încă loc de maturizare:
perturbațiile conjuncturale nu au determinat, așa cum ar fi fost logic, reorientarea resurselor dinspre fondurile de investiții pe termen scurt (cu expunere pe dobânzi) și mediu (cu expunere diversificată) spre cele pe termen lung (cu expunere bursieră, unde termenul lung este mai totdeauna câștigător).

Șocul dobânzilor reale mici, respectiv al randamentelor, care a determinat exodul temporar al banilor din fondurile de obligațiuni nu a fost amortizat de reorientarea către fondurile de acțiuni, care ar fi beneficiat de aprecierea acestora.

Semnele maturizării

În anul 2022, al inflației de 13,8%,  doar activele fondurilor de investiții alternative în acțiuni (dedicate mai curând avizaților) au sporit: cu 3%, ceea ce înseamnă numai 761 de milioane de lei.

În schimb, fondurile mutuale, dominate de cele de obligațiuni, au scăzut cu peste 31%, sau cu 7,9 miliarde de lei. Cele de acțiuni – odată cu cele de obligațiuni. Panica nu este selectivă.

Trebuie  spus că fondurile alternative în acțiuni au ajuns la active nete totale de aproape 25,4 miliarde de lei  în decembrie 2022, adică 57% din  totalul activelor tuturor fondurilor.

Și, chiar dacă, în anul următor banii din fondurile alternative  de acțiuni au emigrat masiv (-37% până la 15,9 miliarde de lei) și mai ales înspre consum,  din cele 3 – 4 miliarde care s-au întors în fondurile clasificate, unul s-a dus în fonduri de acțiuni.

Există semne de maturizare.

Atuul  confortului strategiei pe termen lung

Fondurile de pensii dispun de confortul strategiei pe termen mediu și lung, care le dau posibilitatea expunerii pe acțiuni chiar și în condițiile în care rigoarea siguranței le obligă la plasamente în titluri de stat (peste 65% din totalul activelor nete Pilon 2 care însumează de peste 134,9 miliarde de lei).

Acțiunile acopereau aproape 25% din totalul activelor Pilonului 2 în martie 2024.  Fondurile de pensii facultative (Pilonul 3) au o proporție și mai mare de plasamente în acțiuni, peste 26% din activele de peste 5 miliarde de lei.

(Citiți și: ”Banii populației în bănci – creștere la 340 mld. lei”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Bună ziua. Mă numesc Stânea Valeriu, locuiesc în Blaj județul Alba și activez în domeniul formării profesionale a adulților. Am citit articolul despre strategia de triplare a ponderii participării adulților la educatia continuă. Situația este așa cum e scrisă în articol: DEZASTRUOASĂ!!! Una din cauze este costul pentru autorizarea unui curs de formare profesională. Dacă un furnizor de formare profesională a adulților dorește să se autorizeze pentru o perioadă de 4 ani, trebuie să prezinte un dosar cu un număr uriaș de informații și deci de pagini de hârtie, multe informații inutile pentru Comisia de autorizare din cadrul AJPIS. Dar, problema cea mai importantă este costul indecent de mare al autorizării, care crește la fiecare creștere a salariului minim pe economie, și anume, taxa este de două ori salariul minim. Acum, taxa este de 6600 lei, obținută din pix, prin dublarea salariului minim de 3300, ajungându-se la 6600. Ce logică este în stabilirea acestei taxe? Ce legătură este între taxa de autorizare și activitatea de formare profesională? Devine formarea profesională mai bună? ce rumare este pentru furnizorul de formare profesională? Nu se mai autorizează și deci nu se mai fac cursuri. Sau, se autorizează și mărește și el taxa pe care trebuie să o plătească viitorul cursant. Acum se mai autorizează doar acei furnizori care au proiecte europene care au ca obiect de activitate formarea adulților. Conform acestei ABERAȚII DE DUBLARE A SALARIULUI MINIM, începând cu 1 iunie, când salariul minim va deveni 3700 lei, dublarea lui înseamnă 7400 lei!!! Deci, peste noapte, taxa crește de la 6600 lei la 7400 lei. Deci crește cu 800 lei. De ce? Ce aduce bun această creștere?
    Pentru această taxă este necesară o analiză a fromării profesionale, a tuturor elementelor care contribuie la o formare profesională de calitate, pentru susținerea furnizorilor de formare profesională, pe de o parte și a viitorilor cursanți.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Bună ziua. Mă numesc Stânea Valeriu, locuiesc în Blaj județul Alba și activez în domeniul formării profesionale a adulților. Am citit articolul despre strategia de triplare a ponderii participării adulților la educatia continuă. Situația este așa cum e scrisă în articol: DEZASTRUOASĂ!!! Una din cauze este costul pentru autorizarea unui curs de formare profesională. Dacă un furnizor de formare profesională a adulților dorește să se autorizeze pentru o perioadă de 4 ani, trebuie să prezinte un dosar cu un număr uriaș de informații și deci de pagini de hârtie, multe informații inutile pentru Comisia de autorizare din cadrul AJPIS. Dar, problema cea mai importantă este costul indecent de mare al autorizării, care crește la fiecare creștere a salariului minim pe economie, și anume, taxa este de două ori salariul minim. Acum, taxa este de 6600 lei, obținută din pix, prin dublarea salariului minim de 3300, ajungându-se la 6600. Ce logică este în stabilirea acestei taxe? Ce legătură este între taxa de autorizare și activitatea de formare profesională? Devine formarea profesională mai bună? ce rumare este pentru furnizorul de formare profesională? Nu se mai autorizează și deci nu se mai fac cursuri. Sau, se autorizează și mărește și el taxa pe care trebuie să o plătească viitorul cursant. Acum se mai autorizează doar acei furnizori care au proiecte europene care au ca obiect de activitate formarea adulților. Conform acestei ABERAȚII DE DUBLARE A SALARIULUI MINIM, începând cu 1 iunie, când salariul minim va deveni 3700 lei, dublarea lui înseamnă 7400 lei!!! Deci, peste noapte, taxa crește de la 6600 lei la 7400 lei. Deci crește cu 800 lei. De ce? Ce aduce bun această creștere?
    Pentru această taxă este necesară o analiză a fromării profesionale, a tuturor elementelor care contribuie la o formare profesională de calitate, pentru susținerea furnizorilor de formare profesională, pe de o parte și a viitorilor cursanți.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: