Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Apelurile de la Curtea Supremă vor fi reluate de la ”zero”, cu completuri de cinci judecători trase la sorți – decizie CCR

de Vladimir Ionescu , 7.11.2018

Curtea Constituţională a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

Comunicatul integral al CCR:

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi: A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

Menționăm că aceste completuri sunt folosite în cazul apelurilor judecate la Curtea Supremă.

Conform CCR, toți membri completului de cinci ar fi trebuit trași la sorți, însă Curtea Supremă a menținut vechea reglementare, cu doar patru judecători aleși aleatoriu.

Potrivit unor surse G4Media, decizia de miercuri a CCR le va permite celor care au primit sentințe definitive la Curtea Supremă să le atace, dacă nu și-au epuizat căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală.

Decizia a fost pronunțată pe sesizarea transmisă de premierul Viorica Dăncilă, care a acuzat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) că nu aplică prevederile legale referitoare la formarea completelor de cinci judecători.

Liviu Dragnea, președintele PSD este judecat de un complet din cinci judecători format pe vechea lege.

Înalta Curte a considerat că modificarea care impune tragerea la sorți a tuturor ce formează aceste completuri se aplicăp doar pe viitor, adică de la 1 ianuarie 2019, când se stabilesc noile completuri.

Consecința deciziei de miercuri a CCR este reluarea tuturor proceselor aflate pe rol la completele de cinci, inclusiv al celui în care liderul social-democraților a fost condamnat în prima instanță la trei ani și șase luni în Dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman.

Deocamdată, procesul din apel abia a început, fiind la a doua amânare.

Ce prevedea vechea Lege 303 – completurilor de cinci judecători sunt conduse de drept de magistrați cu funcții de conducere (președintele ICCJ, vicepreședinții sau șefii de secție), iar ceilalți patru membri și membrii supleanți sunt trași la sorți la începutul anului.

Cele două completuri existente pe penal sunt conduce acum de vicepreședintele Iulian Dragomir și de Sorina Mirela Popescu – șef interimar al Secției Penale.

Ce stabilește noua reglementare – magistrații cu funcții de conducere nu mai sunt membri de drept ai acestor completuri, componența fiind integral stabilită prin tragere la sorți.

Cum  a pledat Guvernul

Din partea Guvernului, a pledat la CCR Toni Greblă fostul judecător constituțional Toni Greblă, care a demisionat după ce DNA a început urmărirea penală împotriva sa pentru mai multe acuzații de corupție. În prima instanță, el a fost achitat.

„Refuzul ÎCCJ de a aplica prevederile legale a fost explicit şi prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de Conducere al ÎCCJ care a stablit contrar şi peste, adăugâng la prevederile legii că în ceea ce priveşte preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie, sunt desemnaţi de drept în fiecare cele două completuri de judecători, astfel încât şi în prezent, ÎCCJ, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit printr-o hotărâre a Colegiului director, că prevederea legală nu se aplică decât de la 1 ianuarie 2019.

Componenţa acestor completuri s-a făcut în afara legii şi practica constituţională e constantă, textele constituţionale de asemenea. Legea e de strictă interpretare şi niciun alt organ în afara de Parlament nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale”, a spus Toni Greblă în dezbaterea de miercuri de la CCR.

Cum a pledat președinta ICCJ

ICCJ a fost reprezentată de președinta instanței, Cristina Tarcea:

„Trebuie să mărturisesc faptul că Înalta Curte se află într-o situaţie inedită – şi anume de a explica de ce a aplicat în litera şi spiritul ei legea. Pentru că litera şi spiritul legii înseamnă (…) şi respectarea termenelor pe care legea le impune aceluia care are o anumită obligaţie. Desigur, întotdeauna când vorbim de conflict juridic de natură constituţională, în mod implicit vorbim şi de cooperare loială între autorităţi, dar cooperarea loială între autorităţi presupune nu numai diligenţe în evitarea blocajelor instituţionale, dar şi corectitudine în citarea şi citirea textelor de lege. Mă refer la citarea şi citirea integrală a textelor de lege şi mă refer la prezentarea coroborată a situaţiilor care pot rezulta din diferite texte de lege, uneori contradictorii”, a spus Cristina Tarcea.

Şefa Instanţei supreme a arătat că, deşi nu a făcut niciun fel de referire cu privire la calitatea procesuală a titularului contestaţiei, „pare puţin ciudat că, în condiţiile în care se invocă un blocaj între cele două autorităţi, o altă autoritate face această sesizare”.

„Dacă există un blocaj instituţional ce oprea Guvernul să adopte o OUG în care să dispună că pentru 2018 completurile trebuie trase la sorţi în iunie sau septembrie?”, a întrebat retoric şefa Curţii Supreme.

Aceasta a subliniat că încă din anul 2014, atunci când s-au înfiinţat completurile de cinci pe noul Cod de procedură penală, până în prezent a existat o interpretare comună, agreată atât de CSM cât şi de către Guvern, în privinţa acestei legi, care să suplinească o lipsă de reglementare.

„Nu aţi constatat că doar anul asta, în septembrie, lumea a constatat că completurile de 5 judecători nu au funcţionat legal?”, şi-a încheiat pledoaria Cristina Tarcea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Familia regală Emiratele Arabe Unite vrea să cumpere clubul de fotbal Dinamo

Vladimir Ionescu

Grupul de investiții Abu Dhabi Business Development, controlat de familia regală din Emiratele Arabe Unite, intenționează să cumpere Clubul de fotbal Dinamo București, potrivit unei… Mai mult

Europa

Ucraina: Preşedintele Zelenski a respins demisia premierului Honcearuk

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins vineri seară demisia prezentată în cursul dimineţii de premierul Oleksi Honcearuk (foto, stânga), care a luat această decizie după… Mai mult

Europa

FMI: Acordul dintre SUA şi China reduce dar nu elimină incertitudinile globale

Iulian Soare

Semnarea acordului comercial “Faza 1” între Statele Unite şi China va reduce, dar nu va elimina, incertitudinile care au afectat creşterea economiei mondiale, a afirmat… Mai mult

Stiri

România a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare

Vladimir Ionescu

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că a încălcat dreptul la liberă exprimare al unui protestatar. Acesta a fost… Mai mult

Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult