vineri

12 iulie, 2024

21 decembrie, 2023

Prognozele pentru statele din Europa Centrală și de Est sunt mai optimiste decât pentru 2023. Pentru toate se anticipează o redresare a economiilor naționale, chiar dacă vitezele vor diferi de la țară la țară.

Oarecum neașteptat, pentru România în 2024 este estimată o creștere economică de 3,3%, cea mai mare din Europa Centrală și de Est. Pentru 2025, creșterea produsului intern brut (PIB) ar urma să se detașeze de plutonul restul țărilor din ECE, cu un avans de 4,8%, conform Erste Group Research (EGR)

Creșterea consumului privat în România va fi de circa 3% în 2024, aproximativ egală cu cea din Polonia și ușor sub cele din Croația și Ungaria, conform așteptărilor economiștilor.


Anul 2024 va fi marcat de alegeri în mai multe țări din ECE. În afara europarlamentarelor din iunie, vor fi alegeri prezidențiale (Croația, România și Slovacia), parlamentare (Croația, Cehia și România) și locale (Cehia, Ungaria, Polonia și România), subliniază EGR.

Ratingurile de țară în 2024:

Croația ar putea primi o îmbunătățire a ratingurilor, după ce se va forma noul guvern în urma alegerilor parlamentare de anul vitor. De celaltă parte, Slovacia și România riscă degradarea ratingurilor pentru împrumuturi, din cauza situațiilor fiscale și a deficitelor bugetare mari.

Deficitele publice:


Este posibil ca situația fiscală să se deterioreze în mai multe țări din regiune, Iar Comisia Europeană să deschidă mai multe Proceduri de deficit Excesiv. În prezent, doar România este monitorizată din cauza defictului, dar economiștii de la Erste consideră că României i s-ar putea alătura Slovacia. De asmenea și în cazul Ungariei și Poloniei, deficitele umflate ar putea alarma Bruxellesul.

Polonia

Se anticipează pentru anul viitor o redresare a economiei bazată pe consum, care ar putea crește însă presiunile inflaționiste.

Astfel că Erste nu vede o scădere rapidă a inflației ca în ultimele luni din 2023 iar la sfârșitul anului 2024 se va stabiliza la 5%.

Contează însă deciziile pe care le va lua noul guvern pentru a se putea anticipa cu mai multă claritate traiectoria ratei inflației, de care depinde și deciziile băncii centrale în 2024, se arată în prognoza pentru Europa Centrală și de Est în 2024.

  • PIB-ul este estimat să avanseze cu 2,7% în 2024, de la 0,4% în 2023.
  • Șomajul va scădea ușor la 5% în 2024 de la 5,2% în 2023.
  • Inflația va scădea la 5,3% de la 11,6% în 2023.
  • Vânzările cu amănuntul își vor reveni pe creștere (+4%) în 2024, de la -5% anul acesta.
  • Datoria publică se adâncește la 53% din PIB de la 50%.
  • Cursul zlotului se stabilizează anul viitor la 4,3 euro pe unitate.

Ungaria

După ce va încheia anul 2023 în recesiune, prognoza pentru anul viitor este mai optimistă. Producția indutrială va reveni în teritoriu pozitiv, inflația continuă trendul descrescător, susținută de efectul de bază și de cererea slabă a consumatorilor. Însă din vară, va dispărea efectul de bază pe fondul unei cereri îmbunătățite, ceea ce va pune prsiune asupra prețurilor. Rata dobânzii cheie încheie anul la 10,75% și este așteptată ca în 2024 să intre în domeniul unei singure cifre.

În ciuda unei încetiniri a economiilor europene, creșterea puternică a capacității de producție de baterii auto și autovehicule va contribui la reluarea creșterii economice. Pe de altă parte, normalizarea ratelor dobânzii, în concordanță cu reluarea fluxului de europene, ar putea susține investițiile, în timp ce majorările salariale vor susține consumul.

  •              2023     2024
  • PIB        -0,6       3,2
  • Șomaj   3,8         3,5
  • IPC         17,6       5,2
  • Vânzări  -5,5        4,3
  • Datorie 71,5       70,3% din PIB

Cehia

Situația economică a Cehiei s-a deteriorat în ultimul timp pe fondul scăderii cererii pentru export, ceea ce este normal având în vedere legăturile puternice ale economiei cehe cu Germania. Creșterea PIB-ului nu își va reveni decât treptat în 2024, urmând ca în 2025 situația economică să se normalizeze.

Cererea externă ar trebui, de asemenea, să crească, iar scăderea recentă a stocurilor se va opri. Cu toate acestea, este probabil ca această evoluție să fie doar treptată, deoarece nu vedem niciun factor care să implice o îmbunătățire semnificativă a activității economice reale în acest moment. Prin urmare, creșterea PIB-ului nu va fi semnificativă până în 2025, când se preconizează că cererea externă va crește în continuare.

  • 2023 2024
  • PIB:        -0,4        1,7%
  • Șomaj    2,7         3,4%
  • IPC         10,6       2,5%
  • Vânzări  -4,7        1,2%
  • Datorie 45,4       46,1% din PIB

România

Principala problemă a României, identificată în orice raport, este deficitul bugetar. Conform ultimei estimări oficiale, deficitul pentru 2023 este estimat la 5,9%, peste cel de anul trecut.
Și aceasta în condițiile în care România este singura țară UE aflată în procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea atrage sancțiuni de la Bruxelles. Iar pentru anul viitor, prognozele nu sunt optimiste.

Analiștii ING Bank remarcă ritmul lent pe care și-l propune guvernul pentru consolidarea fiscală, dar care menține un echilibru realist între necesitatea de continuare a sprijinului economic și aducerea deficitului mai aproape de ținta de 3%

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024. Astfel, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul viitor, faţă de un nivel de 3,5% estimat în luna mai, se arată în raport.
Presiunile de pe piața muncii din România  și inflația încă ridicată sunt principalii factorii determinanți ai creșterii puternice a salariului nominal și accentuează riscurile intrării în spirala salarii-preț în 2024.

  • 2023 2024
  • PIB:        2,1        3,3%
  • Șomaj   5,6         5,7%
  • IPC         10,6       6,6%
  • Vânzări  -4,1        2,8%
  • Datorie 48,4       49,7% din PIB

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cam subtire. Deficitele bugetare si structura lor de ce nu ati comparat? Deficit de cont curent? Cine a primit bani de la UE cine nu? FDI? Nr de anajati/locuitor? Care-i faza cu Slovacia?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cam subtire. Deficitele bugetare si structura lor de ce nu ati comparat? Deficit de cont curent? Cine a primit bani de la UE cine nu? FDI? Nr de anajati/locuitor? Care-i faza cu Slovacia?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: