Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi servicii (ANIS) anunță miercuri că, deși ponderea industriei de software şi servicii IT în PIB este de 6,2%, România duce lipsă de specialiști, scrie Agerpres.
Conform cercetării finanţate de ANIS şi realizată de Roland Berger, din totalul de 13,6 miliarde de euro (atât cât valorează industria IT în România), 8,8 miliarde de euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe şi cheltuieli de personal, 2,6 miliarde de euro impactul indirect – tranzacţiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie, în timp ce 2,2 miliarde de euro impactul indus – salariile cheltuite în economia naţională de către angajaţi susţinuţi direct şi indirect.
„Ştim cu toţii că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, că specialiştii noştri sunt printre cei mai buni din lume şi, cu toate că industria creşte constant şi aduce contribuţii relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forţei de muncă.
Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei şi pentru a prezenta diferite scenarii de evoluţie a industriei IT în următorii patru ani. În funcţie de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau îşi poate pierde competitivitatea raportată la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia naţională, în ambele situaţii”, a declarat Mihai Matei (foto), preşedintele ANIS, în cadrul unui eveniment organizat miercuri la Palatul Parlamentului.
Analiza prezentată miercuri arată că industria de software şi servicii creşte de trei ori mai repede decât economia. Astfel, dacă în ultimii cinci ani analizaţi (2015 – 2020), creşterea economică a României a fost de 6%, industria IT a înregistrat un salt de 17%.
În ceea ce priveşte resursa umană, studiul ANIS evidenţiază faptul că aproximativ 270.000 de angajaţi sunt susţinuţi de industria de software şi servicii IT, respectiv toţi salariaţii care există, în medie, la nivelul a două judeţe din România.
Mai exact, aceştia sunt 135.000 angajaţi în companiile cu activitate principală în software şi servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajaţi susţinuţi de-a lungul lanţului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) şi mai mult de 65.000 angajaţi susţinuţi prin salariile cheltuite în economia naţională (impact indus).
Industria IT înregistrează cea mai rapidă rată de creştere a angajaţilor în ultimii cinci ani, cu o performanţă anuală de circa 10.000 de persoane. Cu toate acestea, studiul raportează faptul că există încă un deficit semnificativ de specialişti pe piaţa IT, de aproape 10.000/an.
La capitolul beneficii, dintre cei peste 203.000 de specialişti TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajaţi beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator, este de circa 104.000 (pondere de 51%).
Industria de software şi servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuţii şi taxe de 1,3 – 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că angajaţii Software & IT beneficiari de scutire aduc de aproape două ori mai multe contribuţii la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naţionale. În acest context, raportul ANIS dezvăluie că la fiecare un euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria Software & IT cheltuie 46 de euro în economie.
Ca perspective pentru anii următori, ANIS estimează că, în cazul menţinerii situaţiei actuale, industria IT poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de 17,4 miliarde de euro, în 2025, însă suma poate creşte până la 20,4 miliarde de euro, „dacă se instituie măsuri de îmbunătăţire continuă a competitivităţii”.
„Printre măsurile de consolidare a competitivităţii se numără: menţinerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei şi stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivităţii va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creştere va scădea.
Pe lângă menţinerea actualelor facilităţi, reprezentaţii industriei prezintă trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea şi stimularea specialiştilor, precum şi formarea forţei de muncă (educaţia în IT).
Pentru prima direcţie, reprezentaţii propun ca măsuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, mărirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte R&D fără alte formalităţi birocratice”, susţin reprezentanţii ANIS.
În acelaşi context, ANIS propune stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecţie socială, simplificarea participării financiare a angajaţilor la veniturile societăţilor (ESOP), atragerea specialiştilor din alte ţări şi readucerea în ţară a celor plecaţi.
Studiul intitulat „Impactul industriei de software şi servicii în economia României” a fost realizat de Roland Berger şi a vizat evoluţia industriei de software şi servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte ţări, contribuţia industriei la economia României, precum şi impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei.
