Rusia revizionistă şi Statul Islamic sunt principalele ameninţări la adresa „ordinii euro-atlantice”, a spus secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen (foto), într-un discurs de final de mandat susţinut luni la Bruxelles.
„Rusia consideră NATO şi Occidentul drept adversar. Rusia a încălcat toate regulile şi angajamentele luate care au ajutat la menţinerea păcii în Europa şi dincolo de graniţele ei, de la sfârşitul războiului rece (…) Din Moldova în Georgia şi acum în Ucraina, Rusia a folosit presiunea economică şi acţiunile militare pentru a crea instabilitate şi conflicte”, a afirmat înaltul oficial al NATO.
O Rusie revizionistă înseamnă că principiile şi regulile care au făcut relaţiile dintre Occident şi Rusia previzibile şi paşnice nu mai pot fi luate ca atare acum, crede Anders Fogh Rasmussen.
Oficialul NATO crede că Moscova încearcă să creeze un conflict îngheţat în estul Ucrainei, pentru a împiedica aderarea acesteia la UE şi NATO, iar occidentul nu ar trebui să permită asta.
Totuşi, Anders Fogh Rasmussen nu crede că trebuie folosită forţa pentru a opri agresiunea rusă în Ucraina. „Nu cred că Rusia este o ameninţare iminentă pentru aliaţii NATO”, a mai afrmat acesta.
Ameninţarea Statului Islamic ”trebuie contracarată cu folosirea forţei”
Statul Islamic (SI) este o ameninţare la adresa aliaţilor NATO, care riscă să exporte terorişti în ţările Alianţei. „Este virulent, violent şi vicios anti-occidental. Profită de orice ocazie pentru a ne submina valorile”, descrie Anders Fogh Rasmussen organizaţia teroristă.
Şeful NATO a susţinut folosirea forţei împotriva jihadiştilor şi a cerut formarea unei coaliţii în interiorul NATO. De altfel, SUA au realizat o coaliţie internaţională care cuprinde 6 ţări membre UE – Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Marea Britanie – alături de Australia, Canada şi Turcia. În plus, 10 naţiuni arabe s-au alăturat săptămâna trecută.
Anders Fogh Rasmussen a mai afrmat că, potrivit Cartei ONU, există o bază legală pentru operaţiuni militare împotriva Statului Islamic. În plus, a cerut Naţiunilor Unite să facă mai mult în construcţia statală post-conflict, pentru a preveni dezordinea care a cuprins Libia după intervenţia NATO care a dus la îndepărtarea vechiului regim al lui Gaddafi.
Coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic
SUA au reuşit să reunească mai multe state într-o coaliţie de luptă împotriva Statului Islamic, în Irak şi Siria. Preşedintele Obama acerut Congresului să aprobe 500 de milioane de dolari pentru instruirea şi echiparea forţelor armate ale opoziţiei siriene să lupte atât împotriva Statului Islamic, cât şi a lui Bashar al Assad.
Secretarul de presă al Casei Albe a afirmat marţi că există semnale din partea liderilor politici de ambele părţi ale spectrului politic că vor acorda Administraţiei sprijinul în această luptă împotriva Statului Islamic.
Există mai multe forme în care statele membre ale coaliţiei au ales să se implice în lupota împotriva SI: prin punerea la dispoziţie a bazelor militare, bani, atacuri aeriene, asistenţă umanitară oferită populaţiilor din zonele eliberate şi ocupate iniţial de jihadişti, prin furnizarea de arme, trupe, instruire, prin oprirea/împiedicarea finanţării SI şi prin oprirea influxului de luptători pentru jihadişti.
Săptămâna trecută, zece naţiuni arabe reunite la Jeddah au decis să se alăture efortului de a lupta contra Statului Islamic. Natura ajutorului multora dintre ele este deocamdată neclar sau indecis, dar din ceea ce se ştie până acum, iată contribuţia fiecărui membru al coaliţiei:
Preşedintele Băsescu crede că România trebuie să facă parte dintre coaliţie anti-SI
Preşedintele Traian Băsescu a spus, într-un discurs înainte de summit-ul NATO, că „Romania trebuie să fie parte a strategiei împotriva Statului Islamic, pentru că riscul pentru Balcani este foarte mare”.
cursdeguvernare.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să precizeze dacă România s-a oferit sau i s-a solicitat să se alăture acestei coaliţii. Până în momentul publicării articolului, MAE nu a răspuns solicitării.
