Cele mai urâte surprize se produc adesea atunci când ceva ce este considerat de la sine înțeles este, dintr-o dată, pus sub semnul întrebării, fie că vorbim despre creșterea prețului bulbilor de lalele, sustenabilitatea sistemului bancar sau trăitul fără restricții, notează jurnaliștii The Economist care au realizat o analiză cu privire la tendințele economice care s-au inversat în 2022 și potențialele consecințe ale acestui lucru.
1- Sfârșitul banilor ieftini
Viitorii istorici financiari se vor mira, privind înapoi la anii 2010, că oamenii au crezut cu adevărat că ratele dobânzilor vor rămâne aproape de zero pentru totdeauna. Chiar și în 2021, case de investiții respectabile publicau articole cu titluri precum: „Zero: de ce ratele dobânzilor vor rămâne scăzute”. Costurile împrumuturilor se află pe o tendință descendentă de zeci de ani. Combinația dintre criza financiară globală din 2007-2009 și pandemia de COVID-19 părea să le fi lipit permanent de podea.
În 2022, inflația ridicată persistentă a schimbat lucrurile. Rezerva Federală a Americii a început cel mai rapid ciclu de înăsprire a politicii monetare din anii 1980, ridicând intervalul țintă pentru rata dobânzii de referință cu peste patru puncte procentuale, la 4,25-4,5%. Au urmat și alte bănci centrale.
Piețele se așteaptă ca dobânzile să înceteze să crească în 2023, cu vârfuri cuprinse între 4,5% și 5% în Marea Britanie și America și 3% și 3,5% în zona euro.
Dar șansele ca acestea să revină la nivelurile anterioare sunt mici. Guvernatorii Fed, de exemplu, cred că dobânda maximă va ajunge la 5% în 2023 și va coborî la aproximativ 2,5% pe termen lung. Era banilor ieftini s-a terminat.
2- Sfârșitul pieței ”taur”
Piețele “taur”, caracterizate prin creșteri bursiere de minimum 20% față de minimele anterioare, pentru o perioadă mai lungă de timp, nu mor de bătrânețe, potrivit unei zicale, ci sunt ucise de băncile centrale. Așa s-a întâmplat și în 2022, după o cursă mai lungă decât altele.
De la minimele crizei post-financiare din 2009 până la apogeul său la sfârșitul anului 2021, indicele S&P 500 al acțiunilor americane de top a crescut cu 600%. Întreruperile acestui marș ascendent – cum ar fi scăderea bruscă la începutul pandemiei – au fost dramatice, dar de scurtă durată.
Prăbușirea din acest an s-a dovedit însă de durată. S&P 500 a scăzut cu un sfert până la cel mai redus punct din acest an, la mijlocul lunii octombrie, și s-a menținut pe minus, cu 20%. Indicele MSCI al acțiunilor globale a scăzut cu 20%.
Acțiunile nu sunt singura clasă de active care a fost lovită. Prețurile acțiunilor au scăzut parțial deoarece ratele dobânzilor au crescut, crescând randamentul obligațiunilor și făcând activele mai riscante mai puțin atractive.
Același mecanism a împins în jos prețurile obligațiunilor pentru a le alinia randamentele la ratele dominante. Indicii Bloomberg ai obligațiunilor globale, americane, europene și de pe piețele emergente au scăzut cu 16%, 12%, 18% și, respectiv, 15%. Indiferent dacă prețurile vor continua sau nu să scadă, „piața taur” s-a încheiat.
3- Evaporarea capitalului
Capitalul a fost nu doar ieftin, ci și disponibil în orice sector. Programele de relaxare cantitativă (QE) ale băncilor centrale, concepute în timpul crizei financiare pentru a stabiliza piețele, au accelerat puternic în timpul pandemiei.
Împreună, băncile centrale din America, Marea Britanie, zona euro și Japonia au tipărit și pompat în economie peste 11 trilioane de dolari, folosindu-i pentru a cumpăra active „sigure”, cum ar fi obligațiunile guvernamentale, și pentru a le reduce randamentele. Acest lucru i-a forțat pe investitori să caute active cu randamente mai bune în zone mai speculative ale pieței. La rândul lor, aceste active au crescut.
În deceniul care s-a încheiat în 2007, firmele americane au emis obligațiuni ”junk”, cu randament ridicat, dar foarte riscante, în valoare de 100 de miliarde de dolari. În anii 2010, acestea s-au ridicat, în medie, la 270 de miliarde de dolari. În 2021, au atins 486 de miliarde de dolari. Anul acesta au scăzut cu trei sferturi.
Fed și Banca Angliei și-au inversat programele de cumpărare de obligațiuni; Banca Centrală Europeană se pregătește să facă la fel. Lichiditatea dispare și nu doar din zonele mai riscante ale pieței. Ofertele publice inițiale (IPO) au doborât toate recordurile în 2021, strângând 655 de miliarde de dolari la nivel global.
Acum, IPO-urile americane se pregătesc pentru cel mai slab an din 1990. Valoarea fuziunilor și achizițiilor a scăzut, de asemenea, deși mai puțin dramatic. Abundența capitalului s-a transformat în deficit de capital.
4- Valoarea bate creșterea
Piața taur a fost descurajantă pentru investitorii „de valoare”, care vânează acțiuni care sunt ieftine în raport cu veniturile sau activele din spate. Ratele scăzute ale dobânzilor și asumarea de riscuri alimentată de relaxarea cantitativă au demodat această abordare prudentă. În schimb, acțiunile „de creștere”, care promit profituri viitoare explozive la un preț ridicat în comparație cu câștigurile lor actuale (adesea inexistente) au câștigat teren.
Din martie 2009 până la sfârșitul anului 2021, indicele MSI al acțiunilor globale de creștere a înregistrat un avans de 6,4, ori mai mare decât creșterea indicelui valorii echivalente. Anul acesta, creșterea ratelor dobânzilor a schimbat situația. Cu rate de 1%, pentru a avea 100 de dolari în zece ani, trebuie să depui 91 de dolari într-un cont bancar astăzi. Cu dobânzi de 5%, ai nevoie doar de 61 de dolari.
Sfârșitul banilor ieftini scurtează orizonturile investitorilor, forțându-i pe investitori să aleagă profiturile imediate celor dintr-un viitor îndepărtat. Valoarea este din nou la modă.
5- Implozia crypto
Prăbușirea FTX a marcat spargerea celei mai recente bule din piața cripto. La apogeul său în 2021, valoarea tuturor criptomonedelor a fost de aproape trei trilioane de dolari, în creștere de la aproape 800 de miliarde de dolari la începutul anului. De atunci, a scăzut la aproximativ 800 de miliarde de dolari. Ca multe altele, evoluția poate fi pusă pe mentalitatea creată de era banilor ieftini, în care orice era posibil.
***
Urmărește-ne pe Google News
