luni

25 septembrie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket
, Ștefan Popescu

26 iunie, 2023

Vizita de stat a lui Xi Jinping la Moscova, prima după realegerea sa pentru a treia oară în fruntea Chinei, amintește Occidentului un efect colateral al invaziei Ucrainei de către Rusia: emergența unui bloc anti-occidental – se arată într-o analiză apărută în numărul 82 al  revistei, exclusiv print, CRONICILE Curs de Guvernare.

Această realitate, pe care încă din anii 1970 încercau să o combată atât Henry Kissinger dar și östpolitik-ul, politica spre Est, întruchipată de Willy Brandt, reprezintă o provocare majoră pentru statele occidentale și în special pentru marile economii europene dependent structural de comerțul cu China. China care nu mai face însă niciun secret din voința de a disloca structurile de guvernanță globale create de Occident sau orientarea lor în jurul marilor actori emergenți.

Textul de mai jos sumarizează analiza apărută în CRONICILE, unde poate fi citită abordarea integrală.


*

Două documente elaborate de ministerul chinez al afacerilor externe, a căror difuzare a coincis cu prezența președintelui Xi la Moscova, recunosc deschis această strategie.  

Primul document – “Hegemonia americană și pericolele sale” – reprezintă o critică dură la adresa politicii externe americane din ultimele decenii. Pentru a pune capăt acestei hegemonii, autorii din ministerul chinez al afacerilor externe au elaborat un al doilea document care prezintă “Inițiativa de securitate mondială”.

Aceasta vizează crearea unui bloc anti-american în jurul Chinei prin dezvoltarea mai multor “platforme și mecanisme de cooperare”:
instituțiile din dispozitivul Organizației Națiunilor Unite, BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), Organizația Cooperării de la Shanghai lansată de Rusia și de China și care grupează mai multe țări din Asia Centrală și Orientul Mijlociu și “Forumul China-Africa pentru pace și securitate”.


Nucleul dur al acestui bloc este însă parteneriatul cu Rusia.

Parteneriatul cu Rusia se află în centrul sistemului de alianțe al Chinei. Este de fapt puterea indispensabilă Beijingului după cum spune Aaron Friedberg.

Este și motivul pentru care Xi Jinping vă face tot ce se poate să îl ajute pe Putin în Ucraina, păstrând regimul sau pe linia de plutire. În cele din urmă un război prelungit de uzură ține blocate atenția și resursele blocului democratic la celălalt capăt al Eurasiei, în Estul Europei. Adică departe de Indo-Pacific.

(………………………………………………………….)

Rusia, partener junior, dar veriga esențială a blocului chinez

Potrivit declarației președintelui Xi Jinping relația cu Rusia “are o semnificație cu mult mai mare decât cea bilaterală, fiind crucială pentru lume și viitorul umanității”.

Semnarea la Moscova de către președinții Xi și Putin a acordului pentru construirea gigantului gazoduct Forța Siberiei 2, pune în evidență recalibrarea strategică a Rusiei spre Asia și îndeosebi China. Prin Rusia, blocul geopolitic dominat de China capătă o dimensiune cu adevărat euroasiatică și chiar mai mult, Beijingul dobândește o influență asupra securității europene.

(Citiți și: ”Interviu Robert D. Kaplan / „În viață totul este despre hărți și geografie, până când totul este despre Shakespeare””)

În același timp, cu Rusia de partea sa, China poate fi sigură de securizarea Asiei Centrale și de o legătură terestra directă cu Iranul. Parteneriatele Rusiei atât în Europa, cât și în Africa și în America Latină și în Orientul Apropiat și Mijlociu intră, de asemenea, în cimentarea acestui parteneriat, în complementaritatea celui China-Rusia.

Acest parteneriat anti-occidental se manifestă deja în coordonarea la scară eurasiatică:

  • prin Organizația de Cooperare de la Shanghai, Rusia și China caută să stabilească o adevărată hegemonie în Eurasia, prin acțiunile comune destinate contracararii influenței Statelor Unite în Afganistan;
  • prin exercițiile militare regulate pe toate dimensiunile (aeriană, terestră, maritimă) care au avut loc inclusiv și după invadarea Ucrainei – participarea forțelor armate chineze la exercițiul Vostok 2022 din Orientul Îndepărtat rus;
  • prin participarea la manevre navale comune în Oceanul Indian, alături de marina militară sud-africană (17-27 februarie), China și Rusia și-au testat capacitatea de cooperare, trimițând totodată un semnal privind interesul strategic pentru așa-numitul „Sud Global”. Cu alte cuvinte, interesele cuplului revizionist se extind dincolo de Eurasia.

(…………………………………………………………………)

BRICS reloaded: frontul anti-occidental al emergenților

Suplimentar blocului anti-democratic coagulat în jurul principalelor doua puteri revizioniste ale momentului, China se impune că lider al unui front anti-occidental, având contururi mult mai flexibile decât blocul geopolitic pe care îl construiește alături de Rusia.

Acest front este reprezentat de organizația marilor țări emergente cunoscută sub acronimul BRICS, unele având relații strategice cu puteri occidentale, dar animate de dorința de a transforma în acord cu propriile coordonate ordinea internațională generată de Occident.

Intre acestea Brazilia este cea mai vehementa in a sustine pozitiile Chinei, indiferent ca la putere s-a aflat un ultraconservator (Bolsonaro), fie ca acum, un om de stanga (Lula da Silva). De altfel, este sugestiv faptul ca noul presedinte brazilian Lula da Silva a ales Beijing-ul pentru prima sa vizita (13-14 aprilie) internationala.

(Citiți și: ”Interviu Fabian Zuleeg / „E sfârșitul unei epoci de aur. Statul s-a întors în economie. Democrația trebuie să găsească modalități de a se apăra în această nouă eră””)

Atat pe plan diplomatic dar si economic, cele doua mari tari emergente au ales sa isi dezvolte relatiile “pentru a se debarasa de regulile injuste si de a realiza o dezvoltare mai dreapta si mai echilibrata”, potrivit presedintelui brazilian care, satisfacut de acordurile incheiate in materie de sisteme de comunicatii produse de Huawei si care vor fi platite in yuani, s-a lansat in multiple declaratii cu profunde accente antiamericane: „În fiecare noapte mă întreb de ce toate țările sunt forțate să facă comerț cu dolari. De ce nu putem folosi propria noastră monedă? De ce să nu inovezi? Cine a decis ca moneda sa fie dolarul, dupa disparitia etalonului aur?”.

(…………………………………………………………………….)

Aliniindu-se poziției chineze, Brazilia susține că a „primit în mod pozitiv” „poziția Beijingului pentru o soluționare politică a crizei ucrainene”, făcută publică pe 24 februarie: „Statele Unite trebuie să înceteze să încurajeze războiul și să vorbească despre pace, Uniunea Europeană trebuie să înceapă să vorbească despre pace”, a spus Lula reporterilor la Beijing.

Un semn cu ochiul către lumea islamică: Un pol de putere eurasiatic ca alternativ la Vest

Diminuarea angajamentului SUA operată de administrațiile Obama și Trump în Orientul Mijlociu, pe fondul recalibrarii spre Indo-Pacific și prioritatea acordată de administrația Biden cooperării cu statele democratice, au introdus o anumită distanță în relațiile cu unii aliați tradiționali din Orientul Apropiat și Mijlociu – Turcia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite.

Noua realitate strategică a creat un spațiu de manevră în regiune atât pentru Rusia dar și pentru China. Sancțiunile masive la adresa Iranului și susținerea arătată în Occident pentru protestele masive împotriva regimului ayatolahilor, l-au orientat exclusiv spre Rusia și China dar în special către aceasta din urmă, având în vedere complementaritatea economică: 85 % din exporturile iraniene de petrol merg în China, aceasta fiind și cel mai mare client al petrolului saudit.

Pe acest fond, China a fost acceptată de cele două mari puteri regionale ale Golfului, să devină mediatorul pentru normalizarea relațiilor politice. Acest acord de normalizare modifică profund arhitectura geopolitică a Orientului Mijlociu și Apropiat căci deschide Chinei și calea spre Siria controlată de ruși, Irakul dezamăgit de lungă prezență occidentală și Liban, trei state în care Teheranul posedă legături importante.

(……………………………………………………………………)

Analiza integrală poată fi citită în format print, în numărul 82 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare.

***

(Citește și: ””Înapoi, în improvizație”. Au apărut Cronicile 82 – Sumar, titluri, autori”)

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: