Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu aproape 40% în 2020, de la 26 miliarde de lei în 2019 la doar 16 miliarde de lei anul trecut, în condițiile în care 8 din 10 companii au raportat scăderi ale vânzărilor, reiese dintr-o analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda, la inițiativa unor patronate din industrie.
În ceea ce privește situația pe județe, s-au raportat scăderi la nivelul întregii țări, însă de intensități diferite. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Cluj (-50%), București și Timiș (-44%), iar cele mai mici în Constanța (-23%) și Tulcea (-9%).
Totodată, profitul absolut la nivel de industrie a scăzut de 4 ori, de la 3,58 miliarde de lei în 2019, la doar 0,84 miliarde de lei în 2020, astfel că marja netă de profit a scăzut la 5%. Dacă, în 2019, 1 din 10 companii aveau pierderi, în 2020, 4 din 10 companii au înregistrat pierderi.
”Considerând și companiile cu un grad foarte ridicat de îndatorare (>90% din active), aproximativ 7 din 10 companii active în sectorul HoReCa prezintă un risc major de insolvență la finalul anului 2020, comparativ cu doar 30% în anul 2019. Având în vedere toate acestea, HoReCa a fost cea mai afectată industrie din România pe parcursul anului 2020 în contextul măsurilor luate de guvern împotriva pandemiei COVID-19”, a declarat Iancu Guda.
Analiza industriei HoReCa a fost realizată la inițiativa HORA (Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România) și FIHR (Federația Industriei Hoteliere din România), împreună cu organizațiile membre în APT (Alianța pentru Turism), și analizează activitatea industriei pe întreg parcursul anului 2020, comparativ cu 2019.
Măsuri de relansare
HORA susține proiectul zero taxe pe salariul minim, considerând că este o măsură esențială pentru a diminua deficitul de personal din industrie.
Înainte de criza COVID-19, în industria ospitalității activau 40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc, având o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro. Totodată, industria număra aproximativ 400.000 de angajați, reprezentând 10% din totalul angajaților care activează în sectorul privat (200.000 de angajați direct implicați și aproximativ 200.000 angajați ai furnizorilor de produse, materii prime și servicii).
Criza provocată de pandemie a condus la un declin brusc, iar numărul de angajați a scăzut cu aproximativ 40%, mulți dintre aceștia alegând reconversia profesională, din cauza lipsei de predictibilitate din industria ospitalității.
”Principala problemă pentru revenirea și dezvoltarea sectorului ospitalității este atragerea și profesionalizarea forței de muncă, iar pentru asta HORA solicită Guvernului o serie de măsuri adresate direct angajaților”, se arată într-un comunicat transmis de organizație.
HORA propune încă din 2018 introducerea unui impozit de 10% pe bacșișul colectat prin plata cu cardul, ceea ce ar aduce la bugetul de stat venituri de peste 110 milioane de lei începând cu 2022.
Totodată, organizația susține că HoReCa ar trebui să fie domeniul în care se pilotează impozitul zero pe salariul minim. Impactul bugetar ar fi de circa 123 de milioane de lei pe an.
”Beneficiile acestei impozitări preferențiale ar fi: impactul bugetar net aproape de zero cu propunerea HORA (impozitare bacsiș și zero taxe tinde către zero); creșterea salariilor celor din domeniul ospitalității și atragerea de forță de muncă din Diaspora (în special Italia & Spania); creșterea gradului de bancarizare a angajaților din domeniu și accesul acestora la credite de consum și ipotecare, ceea ar duce la o creștere puternică a consumului din partea acestui sector, precum și profesionalizarea și dezvoltarea accelerată a domeniului și un imbold puternic post pandemic”, susține organizația
Autorizarea operatorilor HoReCa
De asemenea, HORA a realizat și o analiză cu privire la procesul de autorizare a companiilor din HoReCa la nivelul municipiului București, care a evidențiat faptul că, în urma supra-birocratizării la nivelul primăriilor de sector, doar 700 de restaurante din peste 9.500 au primit autorizație de funcționare din partea primăriilor de sector.
HORA susține că din cauza supra-birocratizării, primăriile de sector din București au devenit un supracontrolor al altor instituții ale statului, ceea ce a dus la costuri de peste 60 de milioane de lei.
”În intervalul 2019 – 2021, în lipsa unui proces unitar și coerent de reglementare a autorizării afacerilor din HoReCa, primăriile de sector au pierdut peste 60 de milioane de lei, sumă care ar fi putut intra la bugetul de stat. Ca urmare, Organizația HORA propune un proiect de simplificare a procesului de autorizare și reașezarea relației dintre autoritățile locale și operatorii economici”, se mai arată în comunicatul citat.
