Nemulțumirea persistentă a consumatorilor față de prețurile ridicate afectează guvernele din economiile avansate, chiar dacă inflația scade la niveluri normale. O creștere a costurilor de o intensitate rar întâlnită lasă o moștenire toxică pentru politicienii în funcție, avertizează Financial Times.
Deși inflația este aproape de ținta băncilor centrale (deci în jur de 2%), încrederea consumatorilor este cu 1,7% mai redusă decât înainte de pandemie.
Nemulțumirea față de economie a fost un factor important în deciderea viitorului președinte al Statelor Unite, notează publicația, care semnalează că și politicienii aflați la putere în țări precum Regatul Unit și Japonia au avut suferit la scrutinele din acest an, parțial din cauza nemulțumirii legate de costurile ridicate ale vieții.
Sondajele sugerează că moștenirea inflației va juca un rol important și în alegerile naționale de anul viitor, inclusiv în Germania și Canada.
„Este nevoie de timp pentru ca o creștere bruscă a prețurilor să fie digerată la nivel electoral”, a declarat Robert Ford, profesor de științe politice la Universitatea din Manchester. „Pentru alegătorii obișnuiți, inflația se termină cu adevărat doar când se obișnuiesc cu noile niveluri de prețuri… Nu am ajuns încă în acel punct.”
Rata medie a inflației în rândul țărilor bogate din grupul OCDE a scăzut la cel mai mic nivel de la vara anului 2021 în luna septembrie, ultima lună pentru care sunt disponibile date complete. În prezent, aceasta se află în jurul țintei de 2% a băncilor centrale în mai mult de jumătate dintre membrii OCDE, inclusiv în Regatul Unit, Italia, Franța și Canada.
Cu toate acestea, încrederea consumatorilor rămâne cu 1,7% sub nivelul anterior pandemiei în acest grup de țări, reflectând nemulțumirea față de costurile ridicate ale vieții. Deși salariile cresc acum într-un ritm mai rapid decât prețurile, veniturile reale din multe economii mari abia au depășit nivelurile de dinainte de Covid.
Nivelurile medii ale prețurilor în țările OCDE au fost cu aproximativ 30% mai mari în septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2019, înainte ca apariția COVID-19 să declanșeze o serie de șocuri și răspunsuri politice care, combinate cu invazia Ucrainei de către Rusia, au alimentat creșterea inflației.
„Consumatorii se uită la cât cheltuiesc pe factura de utilități sau pe cumpărăturile săptămânale de alimente și concluzionează că aceste costuri nu scad, deci criza costului vieții continuă”, a declarat Paul Dales, economist la firma de consultanță capital Economics.
Alimentele, cu 50% mai scumpe decât în 2019
Prețurile alimentelor sunt cu aproximativ 50% mai mari decât în decembrie 2019, iar creșterea medie a salariilor orare nu a ținut pasul în aproximativ jumătate dintre țările OCDE.
„Consumatorii (și alegătorii) tind să-și amintească nivelurile prețurilor”, a spus Paul Donovan, economist la UBS. El a menționat într-o notă că prețurile mai vechi rămân în mintea oamenilor timp de 18 luni sau mai mult, iar prețurile mai mari sunt considerate „nedrepte”.
Isabella Weber, profesor de economie la Universitatea Massachusetts Amherst, a declarat că cercetările istorice arată că „explozia inflației poate destabiliza” întregi societăți și sisteme politice.
Ea a susținut că episodul recent de inflație este deosebit de periculos, deoarece economiile dezvoltate nu s-au mai confruntat cu inflație ridicată din anii 1970, iar creșterea prețurilor a fost determinată în principal de bunuri esențiale precum alimentele, locuințele, energia și transportul.
Oamenii și-au pierdut încrederea în sistem și au devenit foarte furioși pe stat
În timp ce oamenii muncii s-au culcat flămânzi, „și-au pierdut încrederea în sistem și au devenit foarte furioși pe stat”, a spus ea.
În Germania, care se îndreaptă spre alegeri anticipate la începutul anului viitor, după ce cancelarul Olaf Scholz a renunțat la coaliția tripartită, principalii câștigători politici ai creșterii inflației sunt partidele anti-sistem de stânga și dreapta. Partidele AfD (Alternativa pentru Germania) și BSW (Alianța Sahra Wagenknecht) sunt pe cale să obțină împreună un sfert din totalul voturilor, un nivel de susținere fără precedent din anii 1920.
44% dintre germani sunt îngrijorați că nu își mai pot permite stilul de viață actual
Conform unui sondaj realizat de Infratest Dimap pentru postul public ARD, publicat luna trecută, 44% dintre germani sunt îngrijorați că nu își mai pot permite stilul de viață actual. Această proporție crește la 75% în rândul susținătorilor BSW și la 77% în rândul susținătorilor AfD.
În Canada, unde alegerile federale sunt programate pentru anul viitor, liderul opoziției conservatoare, Pierre Poilievre, a folosit criza costului vieții ca armă împotriva prim-ministrului Justin Trudeau. Poilievre a criticat politicile guvernului liberal, acuzându-l pe Trudeau de creșterea inflației și a costurilor locuințelor, și a promis măsuri pentru a reduce povara financiară asupra canadienilor.
Deși inflația este acum de doar 1,6%, strategia pare să funcționeze. Aproximativ 34% dintre canadieni au declarat că creșterea costurilor este prioritatea lor principală, conform unui sondaj realizat de Leger în septembrie.
Doar unul din cinci canadieni se așteaptă ca situația lor financiară să se îmbunătățească în următoarele 12 luni, potrivit unui sondaj separat realizat de Angus Reid.
Nouă din zece britanici sunt îngrijorați de criza costului vieții, cu toate că salariile au depășit nivelurile pre-pandemie
Chiar și acolo unde salariile reale au depășit nivelurile anterioare pandemiei, prețurile ridicate rămân un subiect politic fierbinte.
Aproximativ nouă din zece britanici intervievați în septembrie au spus că criza costului vieții este „cea mai importantă problemă cu care se confruntă Regatul Unit”, în ciuda faptului că inflația generală a scăzut la un minim al ultimilor trei ani de 1,7%.
Rachel Reeves, ministrul de finanțe din Partidul Laburist, a declarat joi că nu are „nicio iluzie cu privire la amploarea provocării cu care se confruntă gospodăriile”.
Sebastian Dullien, director de cercetare la Institutul de politici macroeconomice din Düsseldorf, un think-tank finanțat de sindicatele germane, a spus că explicațiile divergente pentru creșterea prețurilor și salariilor au alimentat nemulțumirea.
Muncitorii au atribuit recentele creșteri de venit propriului efort, în timp ce prețurile mai mari au fost puse pe seama unor factori externi, dincolo de controlul lor.
„Mulți oameni par să perceapă o creștere bruscă a costului vieții ca fiind nedreaptă și se tem de o pierdere a controlului asupra vieții lor”, a spus Dullien.
(Citește și: ”Clasa de mijloc a României urcă la 61% din populație. Cum arată statele ECE și cum a scăzut inegalitatea veniturilor din România”)
***
Urmărește-ne pe Google News
