fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Analiză Daniel David / De ce fugim de-acasă. Explicații psihoculturale despre diaspora românească

de Redacţia , 19.6.2019

Textul de mai jos e șir de  fragmente din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Cum ieșim din lumea a doua”. 

O analiză făcută de Daniel David, autorul volumului ”Psihologia poporului român”, profesor universitat la UBB Cluj-Napoca și director de cercetare al Institutului Albert Ellis din New York – pe una din cele mai usturătoare probleme ale României: emigrarea masivă a forței de muncă. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI.  

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(”CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale”)

(Redacția)

***

Nu cu mult timp în urmă, spațiul public românesc era asaltat de vestea catastrofică că doar Siria, țară trecută prin război, întrece România în ceea ce privește emigrația. O astfel de știre generează discuții și analize de specialitate. Este ceea ce încercăm sa facem aici. Dar pentru un demers riguros, este bine ca înainte să facem analize de specialitate să verificăm cu atenție și știrea!

*

Este drept că în câteva rapoarte recente ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) – spre exemplu în cel din 2015 –  România apare pe locul doi, după Siria, la procentul mediu anual de creștere a diasporei între 2000 și 2015 (Siria: 13.1% vs. România 7.3%).

Trebuie însă spus că  acest procent de creștere se reduce însă drastic dacă luăm în analiză ultimii ani; spre exemplu, între 2016 și 2017 ajungem în jurul unei creșteri de numai aproximativ 2.4%. Așadar, deși în cifre absolute diaspora românească se situează aproximativ pe locul 17 în lume (cu aproximativ 3.6 milioane în 2017), totuși, România are o diasporă crescută raportată la mărimea populației țării (vezi și Vîrban, 2018).

(……………………………..)

Pentru început trebuie spus că diaspora românească nu este una omogenă.

În prezent, avem o diasporă plecată în perioada comunistă (incluzând urmașii acestora), mai ales din motive socio-politice.

Avem și o diasporă post-Revoluția din 1989, plecată la muncă, mai ales din motive economice.

Apoi, avem o diasporă formată din studenți/intelectuali, care au plecat mai ales din motive legate de studii (mai frecvent după Revoluția din 1989).

În fine, unii din urmașii celor care au plecat înainte de perioda comunistă (din diverse motive, majoritar economice) se consideră încă parte de diasporei românești.

Ținând cont de această diversitate, evident că explicația emigrației românești trebuie gândită într-o logică plurifactorială.

(…………………………………)

Între acești factori, cei psihoculturali au la rândul lor un rol important.

Să-i analizăm aici succint pe cei mai importanți dintre aceștia, care pot avea un caracter general, dincolo de variațiile diaporei românești, așa cum au fost acestea menționate mai sus. Am să-i analizez selectând unul dintre cei mai importanți în cazul fiecărui nivel de analiză din psihologia interculturală (vezi pentru detalii David, 2015):

  • (1) Valori psihoculturale (ex. „A” este o valoare dacă A este considerat bun de către societate);
  • (2) Norme psihoculturale (ex. Trebuie să facem A);
  • (3) Axiome psihoculturale (ex. A se leagă de B) și
  • (4) Atribute psihologice specifice, cu relevanță culturală (ținând cont de complexitatea lor voi alege două exemple majore la acest nivel).

Valori de arhitectură psihoculturală

Așa cum se observă în Figura 1, România se află în faza valorilor de supraviețuire, cu un accent tradițional.

Nevoile de supraviețuire sunt suficient de puternice pentru a motiva pe scară largă emigrația, mai ales atunci când condiții externe  – ex. globalizarea pieței muncii – favorizează sau nu sunt incompatibile cu aceasta.

(Citiți și: ”Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)

Motivația crește atunci când emigrarea nu rezolvă doar nevoia de supraviețuire, ci stimulează ulterior și nevoia de emancipare. Așadar, motivația devine aici una de supraviețuire și/sau emancipare.

Mai jos – Harta culturală a lumii în baza World Values Survey, după David (2015). (Sursa: Ronald Inglehart şi Chris Welzel: The WVS Cultural Map of the World.).

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Norme psihoculturale: Autocomparația și heterocomparația

Într-o analiză secundară a datelor lui Vliert și Jansses (2002) am arătat că în comparație cu media a 42 de țări analizate, România are un nivel mai crescut decât SUA, atât la autocomparație (d=0.385 vs. d=0.10), cât și la heterocomparație (d=0.40 vs. d=0.15). Aceste componente au rol important în motivația pentru emancipare.

O populație educată în a se compara mereu cu ea însăși și/sau cu alții va ținti adesea comparațiile cu cei mai buni, ceea ce stimulează dorința de a fi ca ei; dacă acest lucru nu este posibil în țara de origine, atunci este posibil în țara cu care ne comparăm, ceea ce poate stimula emigrarea.

Axiome psihoculturale: Competitivitatea

Includem competitivitatea la acest nivel, deoarece aceasta se manifestă în anumite contexte relaționate cu standarde de performanță. Hayward și Kemmelmeier (2007) arată că pe o scală de la 1 (Competiția este rea) la 10 (Competiția este bună), România are o valoare de 7.26. Acestă valoare este mai crescută decât cele din Canada (6.34), Franța (5.27), Germania (6.27), Marea Britanie (5.92), Olanda (5.32) sau SUA (6.56).

Valori mai mari decât în România se regăsesc în China (7.28), Maroc (7.76), Uganda (7.51) sau Zimbabwe (7.51).

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

Competitivitatea crescută ne impinge în acele zone în care aceasta poate fi realizată maximal. Dacă România nu are instituții sociale adecvate pentru a valoriza competitivitatea, cei foarte competitivi se vor orienta spre societățile în care aceasta poate să fie realizată maximal.

Atribute psihologice: Adaptabilitate/apărare psihologică

Așa cum am arătat în psihologia românilor (David, 2015):

  • 88% dintre români au tendința de a nega aspectele negative mai mult decât americanul mediu;
  • 66% dintre români au tendința de a diminua aspectele negative, în comparație cu americanul mediu
  • 69% dintre români au tendința de a exagera aspectele negative, în comparație cu americanul mediu.
  • între 42 de țări analizate, românii au cel mai crescut nivel de discrepanță între cum se cred cum sunt, prin prisma trăsăturilor de personalitate.

Aceste atribute psihologice pot contribui la emigrare, prin faptul că pot accentua atât integrarea în noul mediu (ex. maximizându-i pozitivul și minimizându-i negativul), cât și separarea de cel vechi (ex. maximizându-i negativul și minimizându-i pozitivul).

Atribute psihologice: Aspecte de personalitate

Modelul dominat al trăsăturilor de personalitate este modelul Big Five, care accentuează cinci trăsături generale de personalitate (fiecare cu 6 fațete):

  •  (1) neuroticism (instabilitatea emoțională);
  • (2) extraversiune (sociabilitatea);
  • (3) deschidere psihologică;
  • (4) agreabilitate și
  • (5) conștiinciozitate (vezi pentru detalii Hofstede și McCrae, 2004).

În general, tendința de emigrare apare la persoanele care au scor crescut la extraversiune și la deschiderea psihologică.

În timp ce extraversiunea este adesea asociată cu mutarea în zone mai apropiate și mai consistente cultural cu zonele de origine, deschiderea psihologică asumă și mutarea în zone mai îndepărtate și/sau mai diferite cultural față de zona de origine.

În acest context, în comparație cu americanii, români sun percepuți în hetero-evaluare ca fiind mai extraverți și mai deschiși (în autoevaluare nu apar diferențe în cazul extraversiunii sau acestea se inveresează în cazul deschiderii psihologice).

(…………………………..)

În principiu, pe măsură ce crește rata de emigrare, populația rămasă are tot mai puține trăsături de acest tip, ceea ce poate apoi duce la o descreștere a ratei de emigrare.

(…………………………………)

***

Concluziile analizei pot fi citite în numărul 98 (al treilea) din CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(”CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale”)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.6.2019

2 comentarii

  1. Fratzii Gracchi
    20.6.2019, 11:56 am

    Sunt convins ca d-l profesor Daniel David este un profesionist de prima mana in domeniu, dar cred ca neglijaza un aspect fundamental in analiza dumisale: injustitia care domneste in Romania in aprecierea adevaratilor oameni valorosi, aceasta fiind de sorginte – din nou, iata – comunisto-decurista: fiindca cei care IMPUN dreptatea lor in relatiile sociale au toate parghiile sa o poata face. Nu stiu daca d-l profesor David considera acest factor ca avand efecte grave, dar eu pot confirma ca asa este, din experienta personala. Inadecvarea tratamentului aparent social – fiindca nu societatea il elaboreaza, ci cei care au puterea – aplicat conationalilor valorosi care nu nutresc decat silit o intentie de a emigra este un factor care genereaza o “emigrare interna”, prin dezinteres fata de dezvoltarea societatii romanesti, societate care ar putea profita din plin de potentialul creativ al multor concetateni. Acest soi de izolare interna, cauzata de abuzuri de putere de tip comunist, desi nu duce la o emigrare propriu zisa, are un afect absolut similar acesteia.

  2. Marian Socol
    30.5.2020, 10:01 am

    Nu cumva procentele de la adaptabilitate sunt greșite?

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult