luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 noiembrie, 2022

Impactul inflației și al creșterii ratelor dobânzii fluctuează semnificativ în funcție de veniturile gospodăriilor, ponderea ”coșului de consum de bază” în bugetul familiilor din zona euro variind de la 15% la aproape 70%, potrivit unei analize a Băncii Centrale Europene (BCE).

”Gospodăriile cu venituri mai mici au puțin spațiu financiar pentru a amortiza prețurile mai mari la alimente și energie, în special în țările în care nivelurile ridicate ale serviciului datoriei se suprapun cu niveluri scăzute de economisire”, avertizează specialiștii BCE.

În ciuda pandemiei, consumatorii europeni au avut parte, în general, de condiții financiare relativ benigne în ultimii ani, susținute de scăderea șomajului, venituri stabile și rate scăzute ale dobânzilor. Per ansamblu, rata serviciului datoriei publice raportat la venituri și rata creditelor neperformante au scăzut.

Inflația și povara ”coșului de bază”, în funcție de venituri


Cu toate acestea, evoluții recente, caracterizate de inflație ridicată, creșteri accelerate ale prețului energiei și creșterea ratelor la bancă ar putea ”testa capacitatea financiară a gospodăriilor”, avertizează economiștii europeni.

”Pentru unele gospodării – în special cele cu venituri mai mici – această presiune ar putea duce la dificultăți financiare, inclusiv la neplata datoriei. (…) Dacă un număr suficient de mare de gospodării vulnerabile, care dețin, de asemenea, datorii, ar intra în incapacitate parțială – sau chiar totală – de plată, acest lucru ar putea reprezenta în cele din urmă o amenințare la adresa stabilității financiare. În plus, scăderile semnificative ale consumului ca urmare a constrângerilor financiare ar putea avea un efect de negativ asupra performanței economice”, se arată în analiza citată.

După cum reiese din graficul de mai sus, gospodăriile cu venituri mai mici din zona euro cheltuiesc o mare parte din buget pentru bunurile de bază și locuință.

Gospodăria cu venituri medii cheltuiește aproximativ 34% din buget (3 în grafic) pe bunuri esențiale – alimente, energie și locuință – ceea ce lasă, totuși, loc pentru economii sau pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată precum mașinile.

O creștere de 10% a costului vieții scade cu 20% puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici


Cele mai sărace gospodării (lowest în grafic) cheltuiesc aproximativ 70% pentru satisfacerea nevoilor de bază.

Prin urmare, ”o creștere de 10% a costului de bază al vieții, care nu este compensată de creșterea veniturilor, s-ar traduce printr-o reducere a puterii de cumpărare cu puțin peste 20% pentru gospodăriile cu cel mai mic venit față de aproximativ 5% pentru gospodăriile cu venituri medii”, reiese din calculele specialiștilor BCE.

Efectul disproporționat asupra gospodăriilor cu venituri mai mici ar putea, la rândul său, să limiteze considerabil capacitatea acestora de a rezista la șocuri și de a construi buffere financiare, mai avertizează ei.

Riscul de default

Gospodăriile îndatorate cu venituri mai mici reprezintă circa 20% din gospodăriile cu venituri mici din zona euro.

”Gospodăriile îndatorate cu venituri mai mici tind să cheltuiască o mare parte din venitul lunar pentru serviciul datoriei, deținând în același timp volume reduse de active lichide. Cu cât venitul este mai mic, cu atât este mai mare probabilitatea ca lipsa de lichiditate care rezultă din creșterea prețurilor și a ratelor dobânzilor să se traducă în neplata datoriei”, avertizează raportul.

Pe de altă parte, peste 70% din datoria bancară a gospodăriilor din zona euro este concentrată la nivelul gospodăriilor cu venituri mai mari, reiese din calculele BCE. Procentele variază de la țară la țară și în funcție de tipul de credit.

Din simulările BCE, impactul unui val de neplată generat de intrarea în incapacitate de plată a gospodăriilor mici asupra stabilității financiare din zona euro ar fi limitat.

Mai îngrijorătoare sunt însă efectele de runda a doua, respectiv scăderea consumului care poate provoca efecte economice semnificative.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. D-aia e vital sa marim pensiile procentual, ca cei cu pensii de 2000 de lei sa primeasca 200 de lei si cei cu pensii de 10000 de lei saprimeasca 1000 de lei. Asa e corect, nu poti sa faci fata la foaie gras, vin din argentina, vita, icre de stiuca, etc

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. D-aia e vital sa marim pensiile procentual, ca cei cu pensii de 2000 de lei sa primeasca 200 de lei si cei cu pensii de 10000 de lei saprimeasca 1000 de lei. Asa e corect, nu poti sa faci fata la foaie gras, vin din argentina, vita, icre de stiuca, etc

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: