Impactul Omicron asupra inflației ar putea fi, inițial, de scădere a prețurilor, însă dacă noua tulpină duce la impunerea de ample restricții, ”reaprinderea” pandemiei ar putea crea noi blocaje pe lanțurile globale de aprovizionare, cu efecte asupra inflației pe termen mediu, reiese dintr-o analiză Capital Economics.
Impactul Omicron se va vedea în primul rând asupra prețurilor energiei. Cu toate că acestea reprezintă doar 10-15% din coșul folosit pentru calcularea Indicelui Prețurilor de Consum, fluctuațiile sale tind să fie ample, drept urmare acestea pot avea un efect semnificativ asupra inflației. Revenirea prețurilor la energie din acest an a fost responsabilă pentru aproximativ șase zecimi din inflația raportată de statele OECD în 2021.
”Dar contribuția energiei ar trebui să scadă abrupt în 2022, determinând o scădere a inflației generale în majoritatea economiilor. Cum ar putea Omicron să modifice imaginea?”, este întrebarea lansată de Neil Shearing, economist-șef capital Economics.
Dacă Omicron va duce la reintroducerea unor restricții majore, atunci reacția pieței după ce știrile despre Omicron au apărut pentru prima dată sugerează că prețurile petrolului ar putea scădea brusc.
Cotațiile Brent au scăzut cu 10 dolari, la 72 de dolari pe baril, în data de 26 noiembrie, când noua tulpină a cauzat primele turbulențe pe piețele financiare. Prețul petrolului a scăzut de altfel în a doua jumătate a lunii noiembrie cu aproape 15%.
”Cu toate că un nou vad pandemic, căruia să i se asocieze restricții de călătorie, ar duce la întârzierea creșterii producției anunțată de OPEC săptămâna trecută și, în caz extrem, chiar la reducția producției de petrol, este probabil ca acest lucru să fie mai mult decât compensat de scăderea cererii de energie”, notează specialiștii capital Economics.
În eventualitatea materializării unui astfel de scenariu, contribuția energiei la evoluția inflației se va inversa mai repede decât anticipau economiștii. Din estimările capital Economics, reducerea prețurilor carburanților ar putea reduce inflația din statele dezvoltate cu procente cuprinse între 0,5% și 1%.
”Această lovitură înseamnă că efectul inițial al unui val major pandemic ar fi mai degrabă dezinflaționist decât inflaționist”, punctează experții citați.
Dar: …
Efectul asupra altor zone ale economiei este însă incert, avertizează ei. Oferta se întâlnește rar cu cererea în multe state, iar blocajele s-ar înmulți în situația în care restricțiile ar persista.
”Două riscuri ies în evidență. Primul este acela ca răspândirea Omicron să producă turbulențe suplimentare pe lanțurile globale de aprovizionare, ca urmare a închiderii de fabrici sau de porturi, de exemplu. Al doilea ar fi acela că i-ar putea determina pe angajații îngrijorați să părăsească voluntar piața muncii (sau să-i descurajeze pe cei care au făcut-o deja să revină). Acest fenomen reprezintă o îngrijorare în particular în SUA, unde participarea la piața muncii a scăzut accentuat, iar deficitele de angajați sunt extrem de acute”, punctează Neil Shearing.
Implicațiile asupra cererii depind de măsura în care sunt impuse noile restricții, de gradul în care aceste restricții afectează locurile de muncă și veniturile, de capacitatea gospodăriilor de a apela la economii pentru a înlocui orice pierdere de venit și de amploarea oricărui sprijin politic din partea guvernelor și a băncilor centrale, susține el.
”Amenințarea unei noi variante mai periculoase a virusului poate determina băncile centrale să amâne planurile de creștere a ratelor dobânzilor până când imaginea devine mai clară”, mai arată economistul.
