Ucraina ar trebui să urmeze calea pe care a mers România pentru a adera și ulterior integra în Uniunea Europeană, obținând un ritm de creștere economică superior statelor fost-comuniste care au devenit și ele membre UE. După aderare, standardul de viață în România a crescut semnificativ, decalajul față de Ungaria și Polonia a fost recuperat, iar Bulgaria a fost lăsată în urmă, potrivit unei analize Bloomberg.
Când Uniunea Europeană a decis extinderea spre est, jumătate din populația României avea wc-ul în fundul curții iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, situație similară cu cea din Ucraina înainte de declanșarea invaziei ruse. În prezent, PIB-ul pe cap de locuitor în România a ajuns la 77% din media UE și este în continuă creștere.
Conform lui Dinu Bumbacea, contry manager al firmei de consultanță PWC, România ar putea să-și dubleze economia în următorul deceniu, luând în calcul planurile de investiții ale companiilor și fondurile de dezvoltare oferite de UE.
Ucraina ar trebui să urmeze calea României spre UE
Procesul de aderare a României poate fi un exemplu pe care să-l urmeze și Kievul pe lungul drum al pregătirii pentru a deveni membru cu drepturi depline al UE și arată posibilele recompense de care va beneficia pe parcurs.
Uniunea Europeană a oferit Kievului o cale către aderare însă se așteaptată la un proces îndelungat de ani de zile. Acest proces presupune încetarea conflictului militar, reforma structurală a economiei, eliminarea corupției larg răspândite în societate și reducerea birocrației pentru a se încadra în normele UE.
Între reușitele României, sunt menționate investițiile din economie, relaxarea barierelor comerciale și consolidarea sistemului judiciar pentru combaterea fenomenelor de corupție, amintind de rolul fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Acest lucru a ajutat România să recupereze decalajul față de Ungaria, cu un nivel de trai mai ridicat, și față de Occident, îndepărtându-se în același timp de Bulgaria, vecina de la sud de Dunăre cu care s-a luptat cândva pentru ultimul loc în clasamentul UE privind sărăcia și corupția”, subliniază Bloomberg.
România a surclasat Bulgaria
România și Bulgaria au aderat la UE de pe o poziție similară, fiind cele mai sărace și mai corupte membre ale blocului în acel moment. Însă, în timp ce Bucureștiul a făcut eforturi în combaterea corupției, guvernele succesive de la Sofia nu au reușit să egaleze aceste eforturi și nivelul de trai al Bulgariei reprezintă în prezent doar 60% din media UE, cu 17 puncte procentuale mai puțin decât în România.
Cifrele privind PIB-ul pe cap de locuitor sunt umflate de faptul că milioane de români au plecat să muncească în Occident după aderarea la UE, iar în al doilea trimestru din acest an este posibil că standardul de viață să îl depășească poe cel din Polonia, cel mai mare stat din regiune, notează Bloomberg.
Investiții de peste 100 mld. euro în zece ani
În ultimul deceniu și jumătate, transformarea instituțiilor din România a atras investiții străine, creând locuri de muncă și aducând know-how pentru creșterea productivității. Din 2010 până în 2021, investițiile sstrăine aproape s-au dublat, ajungând la peste 100 de miliarde de euro, potrivit băncii centrale.
În același timp, guvernele succesive au apelat la fondurile de dezvoltare ale UE pentru a construi mai mult de 700 de kilometri de autostrăzi, îmbunătățirea infrastructurii școlare și a serviciilor publice, precum și extinderea rețelelor de canalizare.
Până în prezent, țara a obținut peste 53 de miliarde de euro de la UE și are în derulare contracte pentru alte 12 miliarde de euro.
Polonia a fost privită drept campioana tranziției rapide la economia de piață, un succes al expansiunii Uniunii Europene spre est. Însă state canditate precum Ucraina nu ar trebui să-i urmeze exemplul și să urmeze o foaie de parcurs asemenea României. Polonia a aderat cu trei ani mai devreme la UE decât România dar certurile cu Bruxelles au redus finanțările europene iar tensiunile cu Berlinul sunt și ele la cele mai înalte cote de la momentul aderării. Aceasta a permis României să se apropie putând chir depăși Polonia la anumiți indicatori.
***
Un răspuns
Analize facute din pix…
La ce capitole i-am depasit noi pe polonezi?!? Poate la numarul de mall-uri si de i6 pe cap de locuitor…
Orice om informat si cu legaturi modice cu economia reala poate imediat mentiona 2-3-4 mari investitori polonezi in Romania… dar invers?!?
Nu vreau sa comentez despre toaletele din fundul curtii, ca e un subiect mult mai complicat decat crede lumea in general…
Altfel, se intampla sa fiu de cu totul alta parere decat Bloomberg – ceea ce trebuie sa faca Ucraina (DUPA ce castiga razboiul) este sa se lege la remorca Poloniei. Au nenumarate afinitati istorice, culturale si etnice cu Polonia, toate cu un ordin de marime mai ridicat/intens decat cele cu Romania. Realist vorbind, ceea ce ne putem noi dori pe termen lung si foarte lung – Romania si Ucraina, adica – este o relatie cat se poate de calda si amicala, pe cand Polonia si Ucraina pot deveni, impreuna, daca actioneaza concertat, eventual si cu balticii, un pol de putere de prim rang in Europa (putere demografica, militara, chiar si economica pe termen mai lung), comparabil cu liderii Germania si Franta. Pot deveni liderul „Noii Europe”.