Deteriorarea puterii monedei naționale ar putea suferi o turnură decisivă mai curând decât ar fi de aşteptat, din cauza perspectivelor creșterii deficitului bugetar, respectiv a costurilor de finanțare a acestuia, în condițiile escaladării neîncrederii pieței, potrivit mai multor analişti de pe piaţă.
Cel mai târziu pe 25 mai, când vom cunoaşte execuţia bugetară pe primele patru luni ale anului, vom afla cât de departe este colectarea veniturilor de ţinta pe care a fost construit bugetul, ca şi programul de guvernare, potrivit unui economist din mediul Băncii Naționale a României (BNR).
„Atunci vom vor fi clare indiciile despre cât de mult deprecierea leului va fi stimulată de costul finanţării deficitului bugetar, sau de cât de mult vor putea fi resorbite tensiunile macroeconomice fundamentale”
Prima rectificare bugetară este posibilă abia în iulie, dar până atunci presiunile de pe piața valutară ar putea deveni decisive.
Evoluția pieței și estimările
Euro a fost cotat constant peste 4,55 lei, în ultimele două săptămâni, confirmând aşteptările analiştilor CFA exprimate în februarie. Deocamdată, anticipațiile se opresc la 4,56 lei/ euro pe următoarele 12 luni, dar acestea deja au cotat cu cinci bani mai sus, față de buletinul anterior publicat de Asociația CFA.
Nivelul de 4,55 lei este considerat de analiștii valutari un prag cu relevanță istorică.
De asemeni, estimările oficiale ale băncilor deja au fost corectate „în sus”. Media anuală pe 2017 estimată de Banca Transilvania a urcat la 4,49 lei / euro în februarie, de la 4,46 în noiembrie 2016. Pentru instrumentele forward, estimările Erste Bank merg până la un curs mediu de 4,59 lei / euro.
Pieţa interbancară a mai trecut peste pragul psihologic de 4,6 lei /euro, până la 4,6263, maximul înregistrat în 3 august 2012, astfel încât operatorii valutari se aşteaptă ca pragul să fie atacat în acest an.
„4,6 lei / euro nu este decât un prag psihologic, piața va decide dacă acesta este corespunzător realității”, spune un alt analist, contactat de Cursdeguvernare.ro
Pe termen scurt, piaţa testează consolidarea pragului de relenață istorică de la 4,55 lei / euro, iar dacă în „şedinţele următoare cursul se detaşează cu adevărat de acest nivel vom conclude că scenariul cu 4,6 lei se concretizează”, se spune în Buletinul de trezorerie al Băncii Transilvania emis luni.
Evoluţia cursului mediu calculat de BNR s-a ameliorat până la 4,5514 lei/ euro, marţi, după un maxim istoric de 4,5654 lei/euro în 17 martie. De altfel, BNR a lăsat uşa deschisă deprecierii leului, încă de când guvernatorul Mugur Isărescu a declarat răspicat că „nu prea mai este loc pentru apreciere. Ca să nu spun că nu e loc deloc.”
Execuția bugetară
Bugetul a fost construit pe un curs de 4,46 lei / euro, deja devenit iluzoriu. Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă de euro, dar „în absenţa unei aprecieri semnificative a leului în trimestrul al doilea al anului, precum cea din 2014, sunt slabe şanse să încheiem anul cu cei 4,46 lei/euro prognozaţi”, a scris Marin Pană în Cursdeguvernare.ro.
Execuția bugetară pe primele două luni ale anului arată o realitate departe de argumentele cu care a fost cosntruit bugetul pe 2017. Creșterea cu 4,5% a încasărilor, înregistrată în februarie 2017 față aceeași lună a anului trecut, este încă insuficientă pentru atingerea țintei sporului de venituri de 14%, cu care este construit bugetul.
Argumente
Deși diferenţialul de dobândă dintre leu şi euro este în favoarea leului (1,75% faţă de 0,4%, în termeni de rate de politici monetare), neîncrederea în gestiunea banilor publici va amplifica volatilitatea şi „imponderabilele subiective” nefavorabile monedei naţionale.
„Costul finanţării depinde şi de tendinţa de creştere a dobânzilor oriunde în lume, ca efect al sfârşitului erei banilor ieftini”, potrivit analiştilor consultaţi de Cursdeguvernare.ro.
Totuşi, alţi analişti împing perspectiva depăşirii pragului critic de depreciere a leului spre sfârşitul anului, când „sunt şanse ca perspectiva rating-urilor Românie să fie modificată din stabilă în negativă. Deocamdată, însă, nu cred că tensiunile sunt atât de mari pentru o depreciere şi mai mare”, potrivit lui Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.
Deocamdată, costurile de finanţare a deficitului par suportabile.
Curba randamentelor titlurilor de stat s-a deplasat marți în jos, în medie cu două puncte procentuale de bază: rata de dobândă la 10 ani la 3.88% (minimul din ultimele trei săptămâni, dar oricum peste evoluția din 2016).
În plus, la ultima licitație din această lună statul a redeschis o emisiune de titluri scadentă în februarie 2021 și s-a împrumutat cu 240 milioane euro (peste volumul programat de 200 milioane de euro), la un cost mediu anual de 0,42%.
Pe de altă parte, „tendinţa de creştere a dobânzilor la dolar de către Federal Reserve, va atrage mai multe fluxuri sper moneda americană, iar monedelor care implică un grad mai mare de risc va trebui să li se adauge un premium de risc, pentru a-şi păstra atractivitatea, la rândul lor”, a mai spus preşedintele Asociaţiei CFA, pentru Cursdeguvernare.ro
Leul a suferit cea mai mare depreciere faţă de euro în ultima lună, în comparaţie cu zlotul polonez, care în fapt s-a apreciat, şi cu forintul maghiar.
Analiştii mai atrag atenţia şi asupra incertitudinilor privind noua structură a Uniunii Europene. Nu este suficient ca România sau Polonia să nu fie de acord cu varianta Uniunii cu mai multe viteze, cu mai multe cercuri (concentrice sau nu) sau cu alte variante. Pe termen nu se știe cât de lung, singura variantă viabilă ar fi cea a Uniunii cu monedă unică.
„Şi, dacă Polonia, Ungaria sau România ar putea să adere la Zona Euro, trebuie să şi vrea cu adevărat s-o facă probabilă”, spune un alt analist.
Mecanismul deprecierii leului din cauza deficitului bugetar este simplu şi implacabil, dacă deficitul nu va fi ţinut sub control: va fi nevoie de împrumuturi tot mai mari pentru acoperirea lui, la costuri (dobânzi) tot mai mari, iar cererea de lei tot mai mare va crește repsiunile pe curs.
Urmărește-ne pe Google News
