duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 iulie, 2022

La jumătatea acestui an, în România erau angajați oficial 84.936 de salariați străini, din 178 de ţări, de aproape două ori mai mulți decât în iunie 2019, o consecință a deficitelor de pe piaţa muncii de la nivel local, care a forţat mediul privat să caute personal în afara graniţelor ţării, în special în Asia.

Câteva observații:

  • România a atras preponderent cetăţeni din afara UE, în special din Asia;
  • Pe piaţa muncii din România s-au integrat şi numeroşi ucraineni, în contextul războiului;
  • Cei mai mulţi străini lucrează în construcţii, dar clasamentele variază mult între ţările de provenienţă;
  • Companiile locale au reuşit să aducă şi expaţi din industrii inovative, nu doar forţă de muncă ieftină.


Peste 80% dintre angajații străini activi în România la ora actuală provin din 20 de state, reiese din datele centralizate de Inspecția Muncii, la solicitarea CursDeGuvernare. Datele se referă exclusiv la angajații din sectorul privat.

Topul ţărilor din care provin cei mai mulţi angajaţi străini

Ţara din care România a atras cel mai mare număr de angajaţi străini este Turcia, efectivul lor ridicându-se la 10.184 la jumătatea acestui an, mai mult decât dublu faţă de nivelul din vara lui 2019. Peste 40% dintre ei lucrează în construcţii, 22,2% în comerţ şi 14,5% în industrie.

Clasamentul este completat de Nepal şi Republica Moldova. Numărul nepalezilor cu viză de muncă a crescut de aproape şase ori în ultimii patru ani. Nepalezii lucrează preponderent în HoReCa (26,6%), industria prelucrătoare (20,7%) şi construcţii (9,9%).

(Citiți și:28,6% dintre angajații români lucrează în multinaționale”)

În ceea ce priveşte numărul angajaţilor de peste Prut, acesta a crescu de 2,5 ori în ultimii patru ani. Cei mai mulţi dintre ei lucrează în construcţii (30,9%), transporturi (15,7%) şi HoReCa (13,5%).

În tabelul de mai jos, avem evoluția (2022 – 2019) și schimbările de clasament în top 10 țări de origine a celor mai mulți angajați străini:


La nivelul primele zece state de provenienţă a celor mai mulţi angajaţi străini se observă că şase sunt din Asia, respectiv Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, China şi Bangladesh, situaţie diferită faţă de 2019, când doar patru erau din acea zonă.

De asemenea, în ultimii patru ani se observă o creștere substanțială a lucrătorilor din afara UE. Dacă în iunie 2019, ponderea acestora în totalul angajaților străini era de circa 64,5%, aceasta a ajuns la 82,8% la jumătatea acestui an.

Din UE, singura ţară care a intrat în top zece anul acesta este Italia, în condiţiile în care în urmă cu patru ani, patru state UE erau în top.

Totodată, la nivelul lunii iunie, în România erau angajaţi 6.110 ucraineni, de aproape trei ori mai mulţi decât în vara anului trecut, spre exemplu, înaintea invaziei ruse.

Valoare adăugată mare, valoare adăugată mică: Domeniile în care lucrează cei mai mulţi străini și repartizarea lor

Cei mai mulţi angajaţi străini din România, respectiv 19.383, lucrează în construcţii. Situaţia arăta cu totul diferit în 2019, când industria prelucrătoare şi comerţul se luptau, la mică diferenţă, pentru titlul de angajator de top în rândul lucrătorilor din afara ţării.

De altfel, datele arată că în ultimii trei ani cei mai mulţi angajaţi străini au fost recrutaţi pentru a lucra pe şantierele din România, ponderea lor în totalul angajaţilor străini de la nivel local consemnând un salt de peste zece puncte procentuale în perioada analizată (de la doar 12,3% în iunie 2019 la 22,8% în iunie 2022).

Industria prelucrătoare înregistra în iunie 2022 de al doilea cel mai ridicat număr de angajaţi străini, respectiv 15.839. În comerţ sunt angajaţi la ora actuală 16,4% dintre lucrătorii străini din România, în vreme ce HoReCa a reuşit să recruteze 10,8% din forţa de muncă venită de peste hotare.

Luând în considerare ţara de origine a angajaţilor străini, clasamentul industriilor se schimbă. Astfel, cetăţenii din UE, Spaţiul Economic European şi Elveţia lucrează preponderent în industria prelucrătoare (16,4%), servicii administrative şi de suport (13,6%), comerţ (13,3%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (10,7%) şi IT&C (9,8%).

(Citiți și:Zidul din calea dezvoltării: Cum se văd problemele din educație de la nivelul economiei cu valoare adăugată mare”)

De partea cealaltă, cetăţenii non-UE şi-au găsit locuri de muncă în special în construcţii (25%), industria prelucrătoare (19,1%), comerţ (17%), HoReCa (12,4%) şi servicii administrative şi de suport (5,7%).

Programatorii ucraineni şi-au găsit joburi în România

Din statisticile oficiale reiese că România a reuşit să atragă şi forţă de muncă înalt calificată. Astfel, în industria IT&C, spre exemplu, activează aproape 3.100 de expaţi. Ucraina figurează pe primul loc în topul naţionalităţilor, cu 236 de angajaţi, la egalitate cu Italia.

În România mai lucrează mulţi programatori din Republica Moldova (181) şi Franţa (181), Turcia (166), Germania (130), Polonia (115), Portugalia (109) şi Grecia (100).

În sănătate şi asistenţă socială, precum şi în învățământ (la privat) lucrau câte o mie de angajaţi străini în iunie 2022, iar în sectorul intermedierilor financiare circa 400 de persoane.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: