Ridicarea restricțiilor s-a tradus printr-o creștere accelerată a vacanțelor românilor în străinătate, creștere care nu s-a regăsit și la nivelul vizitelor turiștilor străini în România, dar care a produs efecte negative semnificative asupra balanței de plăți.
În primele patru luni din 2022, turismul a generat un deficit de aproape un miliard de euro la nivelul contului curent al balanței de plăți, în creștere cu 81,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, reiese din cele mai recente date al Băncii Naționale a României (BNR).
Înainte de pandemie, decalajul dintre sumele cheltuite de români în vacanțele din străinătate și banii atrași de la turiștii străini veniți în România ajunsese la un nivel de 2,2 miliarde de euro – după doi ani consecutivi de creșteri medii de jumătate de miliard de euro, potrivit datelor oficiale.
Restricțiile impuse în contextul crizei sanitare au dus la o scădere pronunțată a deficitului generat de turism în 2020 – 1,4 miliarde de euro. Evoluția a fost rezultatul prăbușirii plecărilor în străinătate, sumele cheltuite de români pe vacanțe peste hotare înjumătățindu-se la 2,7 miliarde de euro, de la nivelul de 5,3 miliarde din 2019.
Minusul uriaș de la turism a fost compensat în primele patru luni din 2022 de alte categorii de servicii.
Astfel, servicii de telecomunicații, informatice și informaționale au generat un plus de 1,6 miliarde de euro, iar transporturile un sold de 1,5 miliarde de euro. Per total, serviciile au avut o contribuție pozitivă, de 3,1 miliarde de euro la balanța de plăți a României. Aceasta nu a fost însă suficientă pentru a compensa deficitul de trei ori mai mare de la bunuri, de 9,3 miliarde de euro.
Datele lunare aferente balanței de plăți din turism indică o temperare a deficitului în martie și aprilie, ca urmare a creșterii încasărilor.
Banii băgați de statul român în turism – de la facilități fiscale, la ”banii din elicopter” prin vouchere
Guvernul vrea să renunțe la o parte din facilitățile fiscale de care se bucură turismul, însă prejudiciul în deficitul balanței de plăți creat de acest sector vine pe fondul miliardelor cheltuite de stat ani de zile, pentru a-l ”stimula”.
HoReCa este unul dintre sectoarele economice privilegiate pe plan local, din perspectiva impozitării preferențiale de care se bucură de multi ani, de la cote diferențiate de TVA, la impozite specifice și chiar scutiri de impozite pe muncă pentru anumiți angajați.
Din 2017 și până azi, impozitul pe profit a fost eliminat pentru hotelurile, restaurantele și cluburile mari (venituri peste un milion de euro anual) și înlocuit cu un impozit specific, considerat de mulți analiști derizoriu.
Legea nu se aplică însă jucătorilor mici, aceștia fiind supuși, în mare măsură, impozitului pe venitul microîntreprinderilor, în contextul începând din 2017, orice companie din România cu afaceri de sub un milion de euro este considerată microîntreprindere și datorează un impozit între 1% și 3% pe cifra de afaceri.
Un alt beneficiu a fost reducerea TVA de la 9% la 5% pentru alimentele și băuturile nealcoolice servite în restaurante (nu însă și pentru cele livrate la domiciliu). Marjele restaurantelor sunt totodată rotunjite de cota de tva de 9% aplicată alimentelor în general.
Un alt beneficiu este scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru angajații sezonieri.
Banii din elicopter – încă 1,7 miliarde de euro
Poate cel mai semnificativ sprijin acordat de Guvernul sectorului ospitalității îl reprezintă voucherele de vacanță acordate bugetarilor, care pot fi folosite doar pe teritoriul României.
Guvernul a decis continuarea acestei facilități, atât în acest an, cât și în următorii trei, potrivit ordonanței aprobate de executiv. Impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de acordarea voucherelor de vacanță în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2026 este de circa 8,65 miliarde de lei (echivalentul a 1,73 miliarde de euro), potrivit notei de fundamentare a OUG.
Voucherele de vacanță se acordă începând cu 2017, impactul bugetar al acestora fiind de cel puțin 1,5 miliarde de lei anual. În 2021, Guvernul nu a acordat astfel de tichete de vacanță, însă a prelungit valabilitatea celor din 2020.
Cu un raport foarte modest calitate a serviciilor / prețuri, turismul românesc pierde clienți – atât români cât și străini – care se uită spre Grecia și Bulgaria, iar renunțarea la facilitățile de până acum, anunțată de guvern, ar putea fi momentul reinventării acestui sector: capitalism-piață, sau ieșire de pe piață. Până atunci, presiunea pe contul curent rămâne.
***
2 răspunsuri
Servicii proste, oferte extrem de scumpe raporatat la calitate, personal slab calificat, patroni dezinteresati total de confortul clientilor. Asta ofera turismul romanesc.
Evaziune fiscala enorma generata de asa-zisele case de oaspeti. Scutiri fiscale nejustificate.
Cu alte cuvinte, pomana, bani dati de pomana, fara a primi ceva in schimb.
Mergeti pe Valea Prahovei si verificati pe la pensiuni, cate ofera bon fiscal. Nu mai zic de factura. Unele apar si pe platforma „Booking”.
Pe langa toate astea mai au si tupeul de te certa daca nu iti convine ceva legat de acces, curatenie, bonuri de decontare, etc.
Felicitari Bulgariei! In afara de drumuri mai proaste ca la noi, in rest nu am ce comenta negativ. Preturi mai mici, calitate a serviciilor incomparabile, te face sa te simti bine cu adevarat…
Sunt oarecum de acord, de altfel nu pot verifica datele, dar sunt plauzibile.Nu sunt de acord cu parerea privind voucherele pt bugetari.Pe de o parte, eu le-am folosit, nu aveam posibilitatea sa merg in concediu altfel si pe de alta parte, acesti bani sunt fiscalizati, plus ca au dat posibilitatea efectuarii de investitii.Asta am vazut eu!