vineri

19 aprilie, 2024

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

13 iunie, 2022

Piața muncii în IT, una din cele mai tensionate piețe ale muncii din România,  s-a deformat puternic în ultimii doi ani – se plâng reprezentanții industriei:

nu mai puțin de 3 forme de salarizare există în această piață, fapt care a împins lucrurile în plin hazard moral: companiile  care-și plătesc  taxele în mod  legal sunt penalizate pur și simplu fie prin competiția incorectă, fie prin pierderea talentelor, fie prin probleme de competitivitate.

Reprezentanți ai industriei și antreprenori din IT cer guvernului și ANAF să tranșeze problema:
ori legalizează toate aceste forme de salarizare pentru toată lumea, ori pun ordine în această piață:


Contracte de muncă cu normă întreagă, PFA și SRL (microîntreprindere) – sunt cele 3 forme prin care sunt plătiți de facto angajații din industria IT.

Cei care plătesc contracte de muncă integrale, pierd la fiecare salariu – atât ei cât și angajații – undeva între 25 si 40%. Mai mult: această practică e întâlnită și la multinaționale – spun jucătorii din piață – acolo unde această formă de evaziune are un impact uriaș atât financiar, cât și asupra pieței muncii.

Un foarte important aspect: vorbim de un sector vital pentru creșterea valorii adăugate în economie, de la care se așteaptă să preia, în viitorul apropiat, scăderea, ca aport la PIB, a industriei prelucrătoare.

Cifrele de mai jos sunt luate de la jucători din piață:


Nu mai puțin de 50.000 de PFA și de  firme – microîntreprinderi – în IT s-au înființat în ultimii 3 ani în România. Nu e neapărat o explozie antreprenorială, ci un fenomen care, ocolind legea, îi dezavantajează pe cei care o respectă.

Alexandru Lăpușan este managerul  și fondatorul companiei Zitec. Are 320 de angajați, toți plătiți cu contract de muncă. Povestește cum a ajuns să funcționeze piața:

”Dacă dai un anunț că faci angajări, candidatul te întrebă din capul locului dacă îi faci contract sau accepti pe microîntreprindere. Dacă îi spui că îi faci contract, îți spune deschis că nici nu are rost să mai vină la interviu, merge la cei care nu fac contracte de muncă, și sunt mulți astfel de angajatori” – spune Alexandru Lăpușan.

Într-o piață dificilă, în care  – de la antreprenori români la companii străine și multinaționale – toți se bat pe talente, diferența dintre a respecta legea și a folosi PFA sau SRL pentru a înlocui un contract de muncă, merge și până la 50%: taxe neplătite, plus  costuri mai mici pentru angajatori.

”Există companii mari care au făcut o adevărată industrie, inclusiv din a înființa firme pentru angajați”

”Dacă ții să fii corect, nu te poți bate cu concurența în materie de recrutare. Un exemplu simplu: pentru 1000 de lei net pentru un angajat în IT, noi plătim 1570 lei, chiar ținând cont de sprijinul pentru industria IT: or cineva de la concurență poate plăti numai 1500 de lei în timp ce-i dă angajatului un net de 1300 de lei: asta e diferența” – spune antreprenorul de la Zitec.

Potrivit lui Alexandru Lăpușan, fenomenul nu e, așa cum s-ar crede, doar o formă prin care companiile mici din IT se străduiesc să supraviețuiască:

”E vorba de companii mari, unele multinaționale, care și-au creat adevărate departamente care crează iluzia de legalitate: inclusiv cu înființarea de firme pentru angajați – cu nume, site, siglă și tot tacâmul. Și așa ajungi ca în numai 2 ani să ai 50.000 de noi firme de IT, iar numărul angajaților să scadă în această industrie a cărei cifră de afaceri a explodat” – potrivit lui Lăpușan.

(Citiți și:Zidul din calea dezvoltării: Cum se văd problemele din educație de la nivelul economiei cu valoare adăugată mare”)

”Vă pot da exemplu de o companie cu 2 angajați, iar restul de 60 sunt pe microîntreprindere. Și toți lucrează în același loc, numai cu același angajator.

Știe toată lumea cum stau lucrurile, inclusiv cei de la ANAF, care ar trebui să protejeze companiile din IT care plătesc taxele corect: impactul acestei evaziuni fiscale deformează pur și simplu piața aici, căci nu e numai o piață românească, aici se bat și firme internaționale, și toți speculează această formă de evaziune”.

Afacerile cresc, numărul de angajați cu contracte de muncă scade

SITSI (Software and IT Services Industry) România, parte din platforma PAC globala de market research, tocmai a făcut un studiu pe anul 2021 pe piața de IT:

Din 80 de companii pentru care a colectat date relevante pentru solutii și servicii IT prestate pe piața din România (nu  centre de livrare globale, nu centre IT captive) în 2021, aproximativ jumătate au raportat scăderi ale numarului de angajati oficiali – chiar în condițiile în care au avut creșteri ale cifrei de afaceri.

”In contextul in care 2021 a adus o usoară relaxare cu privire la acceptarea creșterii preturilor/ ratelor pentru servicii informatice, oarecum corelată, parțial, cu cresterea costurilor cu forța de muncă, dar sub aceasta – este inexplicabil cum nu s-a realizat si o maturizare a structurilor de personal, a echipelor interne ale furnizorilor de servicii si solutii informatice pe plan local” – spune Eugen Schwab Chesaru, vicepreședinte al PAC pentru România și Europa Centrală și de Est.

(Citiți și: INS: Cifra de afaceri din activităţile IT a crescut cu 27,1%”)

Pe de altă parte, aceasta e o industrie în care freelancing-ul e în floare și se face prin PFA sau microîntreprinderi.

”Dar nu despre freelancing vorbim acum – freelancerii sunt oameni de tot respectul pentru riscul pe care și-l asumă, însă nu freelancerii sunt problema în piața muncii: ci angajații care fac o muncă specifică unui contract de muncă și angajatorii lor” – spune Alexandru Lăpușan.

ANIS: Cerem ANAF să curețe piața muncii în acest sector și să asigure o competiție egală și corectă

”Ori toate companiile din IT să poată angaja pe PFA și pe microîntreprindere, ori să fie stopat acest fenomen care acum e illegal: cerem ANAF să curețe piața muncii din acest sector și să asigure o competiție egală și corectă între companii” – spune Mihai Matei, președintele ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii).

”Criza resurselor amplifică acest fenomen. Companii din afară recrutează direct pe PFA sau pe micro, în condițiile în care criza de resurse umane este o criză globală: în fața acestui fenomen, noi, cei care plătim contracte de muncă autentice, suntem dezavantajați, piața s-a deformat de tot. Între cele trei forme de plată sarcina fiscala ajunge la diferențe de zeci de procente: am ajuns la diferența dintre cei care plătesc taxe și cei care nu plătesc, iar asta se vede în competitivitate” – spune Mihai Matei.

Rămâne, însă, și în acest caz, problema freelancerilor. ”Nu despre ei vorbim, ci despre marile companii care fac angajări și le spun viitorilor angajați din capul locului că vor fi plătiți pe PFA sau pe micro. Aceste companii – unele foarte mari – sunt cunoscute în piață. Noi, cei corecți, pierdem oameni prin acest fenomen și îi pierdem tocmai pentru că ne plătim taxele” – spune șeful ANIS.

Iancu Guda: IT-ul printre  sectoarele cu cel mai mare procent de externalizare ilegală a muncii

Într-o analiză realizată pe piața muncii din România, analistul economic Iancu Guda calculează că, între metodele de externalizare ilegală a muncii, IT-ul se află pe podium, cu 13% din totalul PFA-urilor și microîntreprinderilor înființate pentru a masca contracte de muncă. (Un link AICI)

Asta în condițiile în care criza de resurse în această industrie aflată pe val crează dependenta totală a dezvoltării sectoriale de corectitudinea competiției din piața muncii.

Industrie cu valoare adăugată mare și deschidere către tehnologizarea economiei, IT-ul depinde esential de resursa umană. Adică și de modul în care e asigurată concurența.

***

citește și

lasă un comentariu

8 răspunsuri

  1. Curios.
    In Italia nu poți funcționa ca microîntreprindere, PFA și având un singur client.
    ( patronul mascat, ocult) .
    Deja când 30 % din valoarea facturilor este către un singur beneficiar ( patronul ocult) vine echivalentul ANAF și te caută de purici. Inclusiv pe patronul ăla. 😀
    Basca există obligația legală sa te asume că angajat disparind microîntreprinderea sau PFA.
    Suplimentar, in Italia nu exista categorii profesionale scutite de impozite, taxe pe munca, contribuții sociale și pentru pensie.
    Evident italienii sunt mai proști decât decidienții statului eșuat român. 😀
    Care fece legi in baza cerințelor clientelei politice.

  2. Si daca se reglementeaza „haosul” de pe piata muncii din IT, se va reglemeta si praduiala, haosul, risipa in cheltuirea banului public, a taxelor si impozitelor? Se va reglementa mai intai pensionarea dupa contributivitate si vechime, salarizarea bugetara dupa rezultate si eficienta, achizitiile publice facute corect..etc? Daca tot le cantati in struna guvernatilor, care au lansat tema maririi taxelor, poate ca ar trebui sa va pese mai mult, de cum se cheltuiesc, cum se risipesc taxele actuale.. E ca la „Cantarea Romaniei”, intrebati pe cei mai in varsta. Guvernatii dau o tema si „o anumita parte a presei” o canta pe toate strunele. Inainte de a mari taxele, guvernatii ar trebui sa ne arate ca incaseaza toate taxele actuale si de la firmele de stat, si de la cele private favorizate.. si mai ales ca le distribuie echitabil si ca se cheltuiesc corect si eficient banii actuali. Si daca nu ajung, atunci sa se stabileasca un alt sistem de impozitare. Dar lucrurile ar trebui sa se intample in ordinea asta, ca romanii sa fie motivati sa plateasca taxe mai mari. De calitatea serviciilor furnizate de stat, nu mai vorbesc.

    1. Distinse domn,
      nu știu dacă ați observat, dar Nu guvernanții se plâng de haosul acesta, nu ”presa care cântă… – așa și pe dincolo”: se plâng companii mari si respectabile din IT, companii antreprenoriale, care chiar plătesc taxe și care chiar respectă legea.
      Dacă nu ați observat, mai citiți odată.

      În rest, aveți dreptate: statul are să ne dea socoteală pentru multe toate prostiile în care bagă banii luați din taxe. Pe unele (multe) astfel de prostii le puteti citi chiar pe cursdeguvernare.

  3. Acum unii sunt oficati ca legile nu sunt echilibrate. Problema e totusi la guvernanti, nu la cei mici din piata. Pana la urma nu ii impiedica nimic pe cei cu Pfa si Micro sa semneze direct cu companii din UK sau alte companii externe furnizoare pentru comisia europeana (!!!). Problema de aici a aparut: ITistii nostrii pot lucra din Romania pe Pfa sau SRL pentru comisia europeana (da – nu vreo companie de 3 lulele), direct din Romania (din casuta din Corbeanca) pe 500 euro/zi (nicio gluma – astea sunt sumele). Evident ca Zitec nu poate concura cu asa ceva. Nici alte companii din Ro nu pot concura cu asa ceva. E legal! DA! Ce poti face tu companie romaneasca? Pana la urma daca un PfA sau SRL din Romania poate lucra pentru comisie, de ce nu poate lucra si pentru o companie romaneasca? Legal -> care e diferenta? Aahh.. de ce nu angajeaza comisia cu carte de munca? De de nu are functionari IT mai multi? Pai intrebati la Bruxelles. Cunosc zeci de astfel de programatori! Unii lucreaza si locuiesc deja in Belgia, nici nu mai stau pe aici.

  4. E gresita comparatia doar intre firme romanesti. Multi lucreaza direct pentru clienti din vestul europei sau USA. Dar mai sunt si companii in Romania care au nevoie de oaleni buni! Trebuie sa ne coste cu 30% mai mult decat pe straini sa facem soft cu romanii? Ceva e in neregula in acest caz.

  5. Nu-i asa ca toti va bucurati ca ITul creste de la un an la altul! Dar pana acum nu v-ati intrebat si cum se intampla? De unde sunt sumele mai mari? Pai asta e un motiv! Mai multi firme: pfa, srl direct contracte in vest. Asta cu pandemia si lucrul de acasa a generalizat un fenomen care exista. Se vor muta majoritatea in Elvetia, Luxemburg si Portugalia. Au taxe mici si sunt predictibili. De unde stiu? Unii sunt deja acolo :). Pana la urma -2,3% la PIB nu va conta la scaderea ce va urma (similar Grecia 2008).

  6. Nu e nimic rau in a se reglementa lucrurile mai clar, dar este cert faptul ca ANIS nu are ca scop sa ajute industria tech din Romania, ci numai profitul companiilor de IT, chiar in detrimentul angajaților sau a programatorilor independenti.

    Din declarațiile domnului de la Zitec se observa cum deformeaza putin realitatea pentru ca lumea sa le planga de mila companiilor de IT.

    El zice:

    “Un exemplu simplu: pentru 1000 de lei net pentru un angajat în IT, noi plătim 1570 lei, chiar ținând cont de sprijinul pentru industria IT: or cineva de la concurență poate plăti numai 1500 de lei în timp ce-i dă angajatului un net de 1300 de lei: asta e diferența” – spune antreprenorul de la Zitec.

    Adica dumnealui spune ca ei platesc pt un angajat la fel cum platesc altii pentru un contractor, ba chiar putin mai mult (cu 70 de lei adica 4,6% in exemplul dat). Lucru profund fals. Asta e si problema lor. Ca ei nu platesc pt un CIM atat cat platesc altii pt un contractor. Nu am auzit de freelanceri sau contractori cu o rata mai mica de ~30 euro/h, ceea ce înseamnă ~25000 pe luna brut. Pe de altă parte ca angajat pe CIM e mai rar nivelul asta de salariu, chiar brut fiind – si sa nu uitam, asta ar fi pretul de pornire pt contractor.

    Asa ca in final totul se reduce la profitul lor, nu la cat de multe taxe platesc ei stat (ca si cum ei nu își optimizează costul cu taxele prin diferite tertipuri).

    Mi se pare atâta ipocrizie… ei eludează plata impozitului pe profit mai mult decat scutesc pe taxe toți programatorii independenți la un loc si acum le frige fundul ca nu mai găsesc seniori pe pret de salariu minim din germania.

    Dați salarii competitive si nu va mai plângeți ca nu găsiți scalvi!

  7. Este perfect. După medici sa plece și ITistii sa rămână doar prostituatele și proxeneții ca pe ei nu-i întreabă nimeni nimic se impozite deși sunt peste 300.000 de curve pe piața.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

8 răspunsuri

  1. Curios.
    In Italia nu poți funcționa ca microîntreprindere, PFA și având un singur client.
    ( patronul mascat, ocult) .
    Deja când 30 % din valoarea facturilor este către un singur beneficiar ( patronul ocult) vine echivalentul ANAF și te caută de purici. Inclusiv pe patronul ăla. 😀
    Basca există obligația legală sa te asume că angajat disparind microîntreprinderea sau PFA.
    Suplimentar, in Italia nu exista categorii profesionale scutite de impozite, taxe pe munca, contribuții sociale și pentru pensie.
    Evident italienii sunt mai proști decât decidienții statului eșuat român. 😀
    Care fece legi in baza cerințelor clientelei politice.

  2. Si daca se reglementeaza „haosul” de pe piata muncii din IT, se va reglemeta si praduiala, haosul, risipa in cheltuirea banului public, a taxelor si impozitelor? Se va reglementa mai intai pensionarea dupa contributivitate si vechime, salarizarea bugetara dupa rezultate si eficienta, achizitiile publice facute corect..etc? Daca tot le cantati in struna guvernatilor, care au lansat tema maririi taxelor, poate ca ar trebui sa va pese mai mult, de cum se cheltuiesc, cum se risipesc taxele actuale.. E ca la „Cantarea Romaniei”, intrebati pe cei mai in varsta. Guvernatii dau o tema si „o anumita parte a presei” o canta pe toate strunele. Inainte de a mari taxele, guvernatii ar trebui sa ne arate ca incaseaza toate taxele actuale si de la firmele de stat, si de la cele private favorizate.. si mai ales ca le distribuie echitabil si ca se cheltuiesc corect si eficient banii actuali. Si daca nu ajung, atunci sa se stabileasca un alt sistem de impozitare. Dar lucrurile ar trebui sa se intample in ordinea asta, ca romanii sa fie motivati sa plateasca taxe mai mari. De calitatea serviciilor furnizate de stat, nu mai vorbesc.

    1. Distinse domn,
      nu știu dacă ați observat, dar Nu guvernanții se plâng de haosul acesta, nu ”presa care cântă… – așa și pe dincolo”: se plâng companii mari si respectabile din IT, companii antreprenoriale, care chiar plătesc taxe și care chiar respectă legea.
      Dacă nu ați observat, mai citiți odată.

      În rest, aveți dreptate: statul are să ne dea socoteală pentru multe toate prostiile în care bagă banii luați din taxe. Pe unele (multe) astfel de prostii le puteti citi chiar pe cursdeguvernare.

  3. Acum unii sunt oficati ca legile nu sunt echilibrate. Problema e totusi la guvernanti, nu la cei mici din piata. Pana la urma nu ii impiedica nimic pe cei cu Pfa si Micro sa semneze direct cu companii din UK sau alte companii externe furnizoare pentru comisia europeana (!!!). Problema de aici a aparut: ITistii nostrii pot lucra din Romania pe Pfa sau SRL pentru comisia europeana (da – nu vreo companie de 3 lulele), direct din Romania (din casuta din Corbeanca) pe 500 euro/zi (nicio gluma – astea sunt sumele). Evident ca Zitec nu poate concura cu asa ceva. Nici alte companii din Ro nu pot concura cu asa ceva. E legal! DA! Ce poti face tu companie romaneasca? Pana la urma daca un PfA sau SRL din Romania poate lucra pentru comisie, de ce nu poate lucra si pentru o companie romaneasca? Legal -> care e diferenta? Aahh.. de ce nu angajeaza comisia cu carte de munca? De de nu are functionari IT mai multi? Pai intrebati la Bruxelles. Cunosc zeci de astfel de programatori! Unii lucreaza si locuiesc deja in Belgia, nici nu mai stau pe aici.

  4. E gresita comparatia doar intre firme romanesti. Multi lucreaza direct pentru clienti din vestul europei sau USA. Dar mai sunt si companii in Romania care au nevoie de oaleni buni! Trebuie sa ne coste cu 30% mai mult decat pe straini sa facem soft cu romanii? Ceva e in neregula in acest caz.

  5. Nu-i asa ca toti va bucurati ca ITul creste de la un an la altul! Dar pana acum nu v-ati intrebat si cum se intampla? De unde sunt sumele mai mari? Pai asta e un motiv! Mai multi firme: pfa, srl direct contracte in vest. Asta cu pandemia si lucrul de acasa a generalizat un fenomen care exista. Se vor muta majoritatea in Elvetia, Luxemburg si Portugalia. Au taxe mici si sunt predictibili. De unde stiu? Unii sunt deja acolo :). Pana la urma -2,3% la PIB nu va conta la scaderea ce va urma (similar Grecia 2008).

  6. Nu e nimic rau in a se reglementa lucrurile mai clar, dar este cert faptul ca ANIS nu are ca scop sa ajute industria tech din Romania, ci numai profitul companiilor de IT, chiar in detrimentul angajaților sau a programatorilor independenti.

    Din declarațiile domnului de la Zitec se observa cum deformeaza putin realitatea pentru ca lumea sa le planga de mila companiilor de IT.

    El zice:

    “Un exemplu simplu: pentru 1000 de lei net pentru un angajat în IT, noi plătim 1570 lei, chiar ținând cont de sprijinul pentru industria IT: or cineva de la concurență poate plăti numai 1500 de lei în timp ce-i dă angajatului un net de 1300 de lei: asta e diferența” – spune antreprenorul de la Zitec.

    Adica dumnealui spune ca ei platesc pt un angajat la fel cum platesc altii pentru un contractor, ba chiar putin mai mult (cu 70 de lei adica 4,6% in exemplul dat). Lucru profund fals. Asta e si problema lor. Ca ei nu platesc pt un CIM atat cat platesc altii pt un contractor. Nu am auzit de freelanceri sau contractori cu o rata mai mica de ~30 euro/h, ceea ce înseamnă ~25000 pe luna brut. Pe de altă parte ca angajat pe CIM e mai rar nivelul asta de salariu, chiar brut fiind – si sa nu uitam, asta ar fi pretul de pornire pt contractor.

    Asa ca in final totul se reduce la profitul lor, nu la cat de multe taxe platesc ei stat (ca si cum ei nu își optimizează costul cu taxele prin diferite tertipuri).

    Mi se pare atâta ipocrizie… ei eludează plata impozitului pe profit mai mult decat scutesc pe taxe toți programatorii independenți la un loc si acum le frige fundul ca nu mai găsesc seniori pe pret de salariu minim din germania.

    Dați salarii competitive si nu va mai plângeți ca nu găsiți scalvi!

  7. Este perfect. După medici sa plece și ITistii sa rămână doar prostituatele și proxeneții ca pe ei nu-i întreabă nimeni nimic se impozite deși sunt peste 300.000 de curve pe piața.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: