Banca Naţională a României (BNR) va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, aşa cum a promis vineri seara, dar operațiunile vor avea în vedere ca deprecierea leului să nu devină îngrijorătoare, potrivit analiştilor consultaţi de cursdeguvernare.ro.
„Există încă loc de depreciere (pentru leu), în contextul aversiunii extreme la risc de pe pieţele internaţionale. Pe fondul crizei coronavirus, monedele tuturor țărilor emergente s-au depreciat și, multe – mai mult decât leul, e drept: unele suferind și de pe urma evoluției pieței petrolului, fiind producătoare”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA Society Romania.
De asemeni, BNR îşi va doza achiziţiile de titluri de stat, având în vedere că are încă la dispoziţie și instrumentele convenţionale, ca reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) în lei ţinute de bănci în conturile băncii centrale şi schimburile săptămânale reversibile de cash contra titluri de stat.
Şi, cum BNR nu a dat detalii despre volumul achiziţiilor de titluri de stat, anunţul privind acestea este, deocamdată, mai degrabă o declarație de disponibilitate menită să sporească încrederea.
„BNR a dat mesajul că este pregatită să furnizeze lichiditate suficientă în piață și a redus dobânda de intervenție. Acest gen de mesaj păstrează gradul de încredere necesar, astfel încât băncile comerciale și agenții economici să nu actioneze în condiții de presiune suplimentară, dincolo de cea existentă deja”, spune consultantul financiar Cristian Tudorescu (foto), pentru cursdeguvernare.ro.
(Citiți și: „BNR – ședință extraordinară: scăderea cu 0,5% a dobânzii cheie și cumpărarea de obligațiuni de stat de pe piața secundară”)
„Achiziția de titluri de stat de către BNR de pe piața secundară va contribui și la menținerea unui nivel funcțional al acestui segment și creează loc pentru emisiuni viitoare de titluri, care să poată fi preluate de băncile comerciale”, a mai spus exportul citat.
Piaţa se aştepta mai degrabă la reducerea RMO decât la măsura suprinzătoare a cumpărării de titluri de stat, așa numitele operațiuni de relaxare cantitativă (quantitative easing, QE) devenite obișnuite pentru marile bănci centrale ale lumii, care emit monede puternice.
De altfel, media cursului anunţată de BNR luni este de 4,8443 lei/ euro, cu o sutime de ban mai mic față de vineri.
În căutarea echilibrului în vremuri de criză
Atât BNR cât și Ministerul Finanțelor Publice vor căuta echilibrarea tuturor operațiunilor.
„Estimările ar fi premature, dar este clar că statul român va trebui să se împrumute de câteva miliarde bune de euro, în principal din intern, pentru a susține măsurile viitoare și deficitele viitoare din economie”, a completat Cristian Tudorescu.
„Banca Națională ia măsuri ieșite din comun într-o situație ieșită din comun. Achiziția de titluri de stat este un instrument folosit de multe bănci centrale din lume. Rămâne de văzut care va fi volumul acestor operațiuni ale BNR”, a declarat Claudiu Cazacu (foto), consulting strategist la casa de brokeraj XTB România, pentru cursdeguvernare.ro.
Cât priveşte efectele asupra monedei naţionale, „trebuie privit din ambele părți ale egalului. Avem măsuri şi din partea BCE (Banca Centrală Europeană, n.r.) în acelaşi sens, iar pietele vor avea nevoie să judece în ce proporţie leul ar întâmpina anumite presiuni. De aceea este o chestiune de volume.”, a mai spus analistul citat.
„Achizițiile de titluri de stat de pe piața secundară de către băncile centrale au dat rezultate bune în criza din 2009 și probabil vor avea succes și în România. Vor facilita finanțarea economiei, mai ales că se vor produce pe fondul scăderii ratei dobânzii de politică monetară (la 2,0%) și a ratei de dobandă la facilitatea de credit a BNR la 2,5%. Dobânzile pe piața monetară vor coborî spre acest nivel”, a spus Adrian Codirlașu (foto).
Băncile centrale ale Poloniei şi Cehiei au decis de asemeni să cumpere titlruile de stat ale ţărilor lor, dar Polonia a avut excedent de cont curent de 1,1% din PIB anul trecut, în vreme ce deficitul de cont curent al României a fost cel mai mare din regiune (-4,7%), cu excepţia celui al Serbiei.
De asemenea, deficitul bugetar al Poloniei a fost de numai 0,7%, în timp ce acela al României a coborât la -4,6% din PIB.
