Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Analiști bancari: Costul împrumuturilor României va crește în 2020 până la de 3–5 ori mai mare decât al statelor din regiune

de Adrian N Ionescu , 2.10.2019

Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ale României vor depăși 5% anul viitor, de la puțin peste 4,1% în prezent, din cauza dezechilibrelor fiscale și externe, ca și a tulburenței politice, potrivit estimărilor avansate de analiștii celor mai mari două bănci din țară.

Deja scumpirea împrumuturilor publice românești va sări la 4,4% în ultimul trimestru al acestui an, potrivit Erste Group Research (EGR). Analiștii BCR se așteaptă ca media pe 2019 să fie de 4,5%, iar cei ai Băncii Transilvania la 4,6%.

Anul viitor, media dobânzii la titlurile de stat românești ar putea ajunge la 5,1% în 2020, potrivit Băncii Transilvania, sau la 4,5% potrivit BCR, ceea ce presupune de asemeni rate  de circa 5% pe parcursul anului viitor.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Harta handicapurilor

Astfel costul împrumuturilor pe termen lung va deveni de 3 până la 5 ori mai mare în România decât cel  din țărilor din regiune.

Randamentele titlurilor de stat vor stagna în 2020 la 0,4% în Croația, sau la 2,2% în Polonia și Ungaria (estimări EGR până în T3 / 2020).

În alte țări costurile împrumuturilor pe termen lung vor crește marginal (+0,1 puncte procentuale) dar doar până la 0,2% în Slovacia, sau până la 1,7% în Cehia.

În Serbia randamentele chiar vor scădea de la 3% în T4 / 2019 la 2,7%.

(Citiți și: „Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE”)

Alte țări din apropierea noastră aveau de asemenea, în august, costuri actuale de finanțare de multe ori mai mici, începând cu Bulgaria (0,35%) și Cipru (0,44%) și sfârșind cu Grecia (circa 2%, după ce a trecut printr-un foarte sever tratament al falimentului).

Cifrele dezechilibrelor românești și marile diferențe față de ale altora

„Ne așteptăm la creșterea costurilor de finanțare ale statului și la deprecierea graduală a leului pe termen scurt, pe fondul deteriorării climatului din sfera finanțelor publice și al intensificării deficitului comercial”, constată sec Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

Se adaugă celelalte dezechilibre. Scenariul de bază al BCR prevede un deficit bugetar de 4% în 2020 și de 5,2% în 2021, după creșterea „foarte probabilă” a pensiilor anul viitor.

Deficitul de cont curent va urca la 4,8% în 2019 și la 5,2% din PIB în 2020, potrivit estimărilor BCR și deja la 5,1% în 2019, potrivit celor ale Băncii Transilvania.

Remarcabile sunt excedentele de cont curent din Croația, Cehia și Slovenia și cele bugetare din Croația, Cehia, Serbia și Slovenia.

România are cele mai mari dezechilibre din regiune.

Criteriul politic

Scenariul dezechilibrelor „e mai probabil în cazul alegerilor generale derulate la termen, pe final de 2020, dar este unul posibil și în cazul unor alegeri anticipate, pentru că e de așteptat ca în campanie politicienii să atace subiectul și să facă promisiuni generoase pe marginea lui”, scrie Horia Braun Erdei, economistul șef al BCR, în cel mai recent raport lunar al băncii .

Cu seria de alegeri care se apropie, de la prezidențialele din noiembrie până la parlamentarele din 2020, și cu „un buget generos pe anul viitor”, deficitul bugetar va fi „imposibil de controlat fără măsuri corective”, potrivit EGR.

Efectul va fi că investitorii în titlurile de stat românești vor considera că acest plasament este mult mai riscant.

(Citiți și: „CFA: Analiștii financiari anticipează o majorare a primei de risc a României”)

Analiștii CFA® România se așteaptă ca investitorii în România să ceară o primă de risc tot mai mare, potrivit creșterii prețurilor instrumentelor CDS prin care investitorii în titlruile de stat își administrează riscurile.

Ce-i de făcut?

Mai întâi ar trebui „dezvăluită problema fiscală”, dar cum va fi distribuită sarcina fiscală suplimentară necesară? se întreabă Horia Braun Erdei.

Tabloul măsurilor necesare, schițat de economistul șef al BCR, le cuprinde mai întîi pe cele cu impact rapid dar insuficiente, precum:

  • controlul mai strict al cheltuielilor bugetare (inclusiv raționalizarea personalului angajat în sectorul public),
  • creșteri suplimentare de accize (în special la produse din tutun, băuturi alcoolice) sau de taxe speciale (de ex. asupra jocurilor de noroc),
  • omogenizarea tratamentului fiscal al veniturilor (de ex. impozitarea veniturilor microîntreprinderilor, a PFA-urilor, sau cota redusă de impozitare a dividendelor),
  • obținerea de venituri suplimentare (spre exemplu din vânzarea licențelor 5G).

Dacă dezvăluirea problemei fiscale chiar va avea loc, ajustarea fiscală ar putea impune măsuri mai profunde, cu impact generalizat asupra economiei, precum:

  • majorări de taxe și impozite pe veniturile populației și/sau companiilor,
  • majorări de impozite indirecte (TVA), impozite speciale sau
  • măsuri direcționate asupra sectorului public (cum ar fi înghețarea salariilor, tăieri de personal sau impozitarea pensiilor).

Toate acestea vor depinde de opțiunile politice.

Un program de ajustare neutru din punct de vedere economic sau politic presupune:

  • Implementarea „în forță” a unui program de reforme structurale de îmbunătățire a colectării taxelor și  impozitelor (cu ajutorul tehnologiei și a metodelor analitice avansate) și a eficienței cheltuirii banului public.
  • Reducerea birocrației și impulsionarea inițiativei economice și a inovației;
  • Majorarea „pași mici” a taxelor și a impozitelor, cu evitarea pe cât posibil a distorsiunilor din economie.

Ritmul sporirii graduale a fiscalității are scopul „de a câștiga timp pentru ca reformele structurale să își facă efectul și de a recâștiga bunăvoința investitorilor, a agențiilor de rating și mai ales a partenerilor europeni”, conchide economistul șef al BCR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

TAROM are un nou director interimar, pentru 4 luni

Vladimir Ionescu

Consiliul de Administraţie al TAROM l-a numit director general provizoriu al companiei pe George Costin Barbu (foto), directorul general al Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă.… Mai mult

Stiri

Dosarul Revoluției / Procurorul general cere reînceperea urmăririi penale împotriva lui Petre Roman

Vladimir Ionescu

Procurorul general interimar cere instanței redeschiderea urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș, în dosarul Revoluției. Bogdan Licu a infirmat soluțiile de clasare… Mai mult

Europa

Marile capitale europene – sub spectrul bulei imobiliare produse de Airbnb, ”Uberul” chiriilor

Alexandra Pele

Platforma Airbnb, prin care proprietarii își pot închiria în regim sezonier locuințele, a dus la creșterea prețurilor imobiliare în mai multe capitale europene, riscul unor… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților / PSD și Pro România blochează dezbaterea legilor cerute de USR pentru susținerea guvernului Orban

Razvan Diaconu

Biroul permanent al Camerei Deputaților a respins luni solicitarea de a fi introduse pe ordinea de zi a plenului a celor trei proiecte de lege… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban vrea ca votul pentru noul guvern să fie organizat înainte de 29 octombrie

Razvan Diaconu

Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat luni, după ședința conducerii PNL, că votul pentru noul Guvern ar putea fi dat la începutul săptămânii viitoare. Ludovic… Mai mult

Stiri

Pilotul Valentin Gvinda a refuzat conducerea interimară a TAROM, după ce a analizat starea companiei

Vladimir Ionescu

Pilotul Valentin Gvinda (foto), cel pe care Consiliul de Administrație de la TAROM dorea să-l numească director general intermar, a refuzat funcția, după ce a… Mai mult

Stiri

Horia Braun Erdei, economistul-șef al BCR – a fost numit președintele executiv al Erste Asset Management România

Adrian N Ionescu

Economistul șef al BCR, Horia Braun Erdei (foto), a fost numit președinte executiv (CEO) al Erste Asset Management România, cel mai mare administrator de investiții… Mai mult