Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Analiști bancari: Costul împrumuturilor României va crește în 2020 până la de 3–5 ori mai mare decât al statelor din regiune

de Adrian N Ionescu , 2.10.2019

Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ale României vor depăși 5% anul viitor, de la puțin peste 4,1% în prezent, din cauza dezechilibrelor fiscale și externe, ca și a tulburenței politice, potrivit estimărilor avansate de analiștii celor mai mari două bănci din țară.

Deja scumpirea împrumuturilor publice românești va sări la 4,4% în ultimul trimestru al acestui an, potrivit Erste Group Research (EGR). Analiștii BCR se așteaptă ca media pe 2019 să fie de 4,5%, iar cei ai Băncii Transilvania la 4,6%.

Anul viitor, media dobânzii la titlurile de stat românești ar putea ajunge la 5,1% în 2020, potrivit Băncii Transilvania, sau la 4,5% potrivit BCR, ceea ce presupune de asemeni rate  de circa 5% pe parcursul anului viitor.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Harta handicapurilor

Astfel costul împrumuturilor pe termen lung va deveni de 3 până la 5 ori mai mare în România decât cel  din țărilor din regiune.

Randamentele titlurilor de stat vor stagna în 2020 la 0,4% în Croația, sau la 2,2% în Polonia și Ungaria (estimări EGR până în T3 / 2020).

În alte țări costurile împrumuturilor pe termen lung vor crește marginal (+0,1 puncte procentuale) dar doar până la 0,2% în Slovacia, sau până la 1,7% în Cehia.

În Serbia randamentele chiar vor scădea de la 3% în T4 / 2019 la 2,7%.

(Citiți și: „Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE”)

Alte țări din apropierea noastră aveau de asemenea, în august, costuri actuale de finanțare de multe ori mai mici, începând cu Bulgaria (0,35%) și Cipru (0,44%) și sfârșind cu Grecia (circa 2%, după ce a trecut printr-un foarte sever tratament al falimentului).

Cifrele dezechilibrelor românești și marile diferențe față de ale altora

„Ne așteptăm la creșterea costurilor de finanțare ale statului și la deprecierea graduală a leului pe termen scurt, pe fondul deteriorării climatului din sfera finanțelor publice și al intensificării deficitului comercial”, constată sec Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

Se adaugă celelalte dezechilibre. Scenariul de bază al BCR prevede un deficit bugetar de 4% în 2020 și de 5,2% în 2021, după creșterea „foarte probabilă” a pensiilor anul viitor.

Deficitul de cont curent va urca la 4,8% în 2019 și la 5,2% din PIB în 2020, potrivit estimărilor BCR și deja la 5,1% în 2019, potrivit celor ale Băncii Transilvania.

Remarcabile sunt excedentele de cont curent din Croația, Cehia și Slovenia și cele bugetare din Croația, Cehia, Serbia și Slovenia.

România are cele mai mari dezechilibre din regiune.

Criteriul politic

Scenariul dezechilibrelor „e mai probabil în cazul alegerilor generale derulate la termen, pe final de 2020, dar este unul posibil și în cazul unor alegeri anticipate, pentru că e de așteptat ca în campanie politicienii să atace subiectul și să facă promisiuni generoase pe marginea lui”, scrie Horia Braun Erdei, economistul șef al BCR, în cel mai recent raport lunar al băncii .

Cu seria de alegeri care se apropie, de la prezidențialele din noiembrie până la parlamentarele din 2020, și cu „un buget generos pe anul viitor”, deficitul bugetar va fi „imposibil de controlat fără măsuri corective”, potrivit EGR.

Efectul va fi că investitorii în titlurile de stat românești vor considera că acest plasament este mult mai riscant.

(Citiți și: „CFA: Analiștii financiari anticipează o majorare a primei de risc a României”)

Analiștii CFA® România se așteaptă ca investitorii în România să ceară o primă de risc tot mai mare, potrivit creșterii prețurilor instrumentelor CDS prin care investitorii în titlruile de stat își administrează riscurile.

Ce-i de făcut?

Mai întâi ar trebui „dezvăluită problema fiscală”, dar cum va fi distribuită sarcina fiscală suplimentară necesară? se întreabă Horia Braun Erdei.

Tabloul măsurilor necesare, schițat de economistul șef al BCR, le cuprinde mai întîi pe cele cu impact rapid dar insuficiente, precum:

  • controlul mai strict al cheltuielilor bugetare (inclusiv raționalizarea personalului angajat în sectorul public),
  • creșteri suplimentare de accize (în special la produse din tutun, băuturi alcoolice) sau de taxe speciale (de ex. asupra jocurilor de noroc),
  • omogenizarea tratamentului fiscal al veniturilor (de ex. impozitarea veniturilor microîntreprinderilor, a PFA-urilor, sau cota redusă de impozitare a dividendelor),
  • obținerea de venituri suplimentare (spre exemplu din vânzarea licențelor 5G).

Dacă dezvăluirea problemei fiscale chiar va avea loc, ajustarea fiscală ar putea impune măsuri mai profunde, cu impact generalizat asupra economiei, precum:

  • majorări de taxe și impozite pe veniturile populației și/sau companiilor,
  • majorări de impozite indirecte (TVA), impozite speciale sau
  • măsuri direcționate asupra sectorului public (cum ar fi înghețarea salariilor, tăieri de personal sau impozitarea pensiilor).

Toate acestea vor depinde de opțiunile politice.

Un program de ajustare neutru din punct de vedere economic sau politic presupune:

  • Implementarea „în forță” a unui program de reforme structurale de îmbunătățire a colectării taxelor și  impozitelor (cu ajutorul tehnologiei și a metodelor analitice avansate) și a eficienței cheltuirii banului public.
  • Reducerea birocrației și impulsionarea inițiativei economice și a inovației;
  • Majorarea „pași mici” a taxelor și a impozitelor, cu evitarea pe cât posibil a distorsiunilor din economie.

Ritmul sporirii graduale a fiscalității are scopul „de a câștiga timp pentru ca reformele structurale să își facă efectul și de a recâștiga bunăvoința investitorilor, a agențiilor de rating și mai ales a partenerilor europeni”, conchide economistul șef al BCR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Sunt aleși președintele și coordonatorii regionali

Vladimir Ionescu

Membrii PLUS aleg, în cadrul Convenției Naționale Extraordinare care are loc sâmbătă și duminică, președintele formațiunii, membrii Comisiei Naționale de Integritate de Arbitraj, membrii Comisiei… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult