fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Analiști bancari: Costul împrumuturilor României va crește în 2020 până la de 3–5 ori mai mare decât al statelor din regiune

de Adrian N Ionescu , 2.10.2019

Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ale României vor depăși 5% anul viitor, de la puțin peste 4,1% în prezent, din cauza dezechilibrelor fiscale și externe, ca și a tulburenței politice, potrivit estimărilor avansate de analiștii celor mai mari două bănci din țară.

Deja scumpirea împrumuturilor publice românești va sări la 4,4% în ultimul trimestru al acestui an, potrivit Erste Group Research (EGR). Analiștii BCR se așteaptă ca media pe 2019 să fie de 4,5%, iar cei ai Băncii Transilvania la 4,6%.

Anul viitor, media dobânzii la titlurile de stat românești ar putea ajunge la 5,1% în 2020, potrivit Băncii Transilvania, sau la 4,5% potrivit BCR, ceea ce presupune de asemeni rate  de circa 5% pe parcursul anului viitor.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Harta handicapurilor

Astfel costul împrumuturilor pe termen lung va deveni de 3 până la 5 ori mai mare în România decât cel  din țărilor din regiune.

Randamentele titlurilor de stat vor stagna în 2020 la 0,4% în Croația, sau la 2,2% în Polonia și Ungaria (estimări EGR până în T3 / 2020).

În alte țări costurile împrumuturilor pe termen lung vor crește marginal (+0,1 puncte procentuale) dar doar până la 0,2% în Slovacia, sau până la 1,7% în Cehia.

În Serbia randamentele chiar vor scădea de la 3% în T4 / 2019 la 2,7%.

(Citiți și: „Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE”)

Alte țări din apropierea noastră aveau de asemenea, în august, costuri actuale de finanțare de multe ori mai mici, începând cu Bulgaria (0,35%) și Cipru (0,44%) și sfârșind cu Grecia (circa 2%, după ce a trecut printr-un foarte sever tratament al falimentului).

Cifrele dezechilibrelor românești și marile diferențe față de ale altora

„Ne așteptăm la creșterea costurilor de finanțare ale statului și la deprecierea graduală a leului pe termen scurt, pe fondul deteriorării climatului din sfera finanțelor publice și al intensificării deficitului comercial”, constată sec Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

Se adaugă celelalte dezechilibre. Scenariul de bază al BCR prevede un deficit bugetar de 4% în 2020 și de 5,2% în 2021, după creșterea „foarte probabilă” a pensiilor anul viitor.

Deficitul de cont curent va urca la 4,8% în 2019 și la 5,2% din PIB în 2020, potrivit estimărilor BCR și deja la 5,1% în 2019, potrivit celor ale Băncii Transilvania.

Remarcabile sunt excedentele de cont curent din Croația, Cehia și Slovenia și cele bugetare din Croația, Cehia, Serbia și Slovenia.

România are cele mai mari dezechilibre din regiune.

Criteriul politic

Scenariul dezechilibrelor „e mai probabil în cazul alegerilor generale derulate la termen, pe final de 2020, dar este unul posibil și în cazul unor alegeri anticipate, pentru că e de așteptat ca în campanie politicienii să atace subiectul și să facă promisiuni generoase pe marginea lui”, scrie Horia Braun Erdei, economistul șef al BCR, în cel mai recent raport lunar al băncii .

Cu seria de alegeri care se apropie, de la prezidențialele din noiembrie până la parlamentarele din 2020, și cu „un buget generos pe anul viitor”, deficitul bugetar va fi „imposibil de controlat fără măsuri corective”, potrivit EGR.

Efectul va fi că investitorii în titlurile de stat românești vor considera că acest plasament este mult mai riscant.

(Citiți și: „CFA: Analiștii financiari anticipează o majorare a primei de risc a României”)

Analiștii CFA® România se așteaptă ca investitorii în România să ceară o primă de risc tot mai mare, potrivit creșterii prețurilor instrumentelor CDS prin care investitorii în titlruile de stat își administrează riscurile.

Ce-i de făcut?

Mai întâi ar trebui „dezvăluită problema fiscală”, dar cum va fi distribuită sarcina fiscală suplimentară necesară? se întreabă Horia Braun Erdei.

Tabloul măsurilor necesare, schițat de economistul șef al BCR, le cuprinde mai întîi pe cele cu impact rapid dar insuficiente, precum:

  • controlul mai strict al cheltuielilor bugetare (inclusiv raționalizarea personalului angajat în sectorul public),
  • creșteri suplimentare de accize (în special la produse din tutun, băuturi alcoolice) sau de taxe speciale (de ex. asupra jocurilor de noroc),
  • omogenizarea tratamentului fiscal al veniturilor (de ex. impozitarea veniturilor microîntreprinderilor, a PFA-urilor, sau cota redusă de impozitare a dividendelor),
  • obținerea de venituri suplimentare (spre exemplu din vânzarea licențelor 5G).

Dacă dezvăluirea problemei fiscale chiar va avea loc, ajustarea fiscală ar putea impune măsuri mai profunde, cu impact generalizat asupra economiei, precum:

  • majorări de taxe și impozite pe veniturile populației și/sau companiilor,
  • majorări de impozite indirecte (TVA), impozite speciale sau
  • măsuri direcționate asupra sectorului public (cum ar fi înghețarea salariilor, tăieri de personal sau impozitarea pensiilor).

Toate acestea vor depinde de opțiunile politice.

Un program de ajustare neutru din punct de vedere economic sau politic presupune:

  • Implementarea „în forță” a unui program de reforme structurale de îmbunătățire a colectării taxelor și  impozitelor (cu ajutorul tehnologiei și a metodelor analitice avansate) și a eficienței cheltuirii banului public.
  • Reducerea birocrației și impulsionarea inițiativei economice și a inovației;
  • Majorarea „pași mici” a taxelor și a impozitelor, cu evitarea pe cât posibil a distorsiunilor din economie.

Ritmul sporirii graduale a fiscalității are scopul „de a câștiga timp pentru ca reformele structurale să își facă efectul și de a recâștiga bunăvoința investitorilor, a agențiilor de rating și mai ales a partenerilor europeni”, conchide economistul șef al BCR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult