marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 noiembrie, 2021

Economia se află în acest moment într-o zonă de incertitudine, fiind aproape certă încetinirea din ultimul trimestru, precum și creșterea inflației către procente îngrijorătoare, de 8%, este concluzia economiștilor Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Printre provocările semnalate de aceștia se numără nevoia realizării consolidării fiscale și a reformelor promise în PNRR.

”Două mari amenințări ne pasc: inflația și consolidarea fiscală pe care o avem de făcut. În privința inflației, lucrurile pot scăpa de sub control”, a declarat Ionuț Dumitru, membru fondator AAFBR şi economist şef Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței anuale de joi a organizației.

Cu privire la ajustarea fiscală, economistul a precizat că România va mai avea la dispoziție doar doi ani pentru reducerea deficitului, în contextul în care 2024 este an electoral.


”Ar fi trebuit să avem deja un deficit sub 6% din PIB. Ne rămân 5 puncte procentuale de ajustare în doi ani, lucru destul de dificil de făcut. Să nu credem că piețele financiare vor tolera datorii publice mari și deficite ridicate pentru perioade lungi de timp”; a comentat el.

Cu privire la perspectivele de creștere, Ionuț Dumitru a precizat că deși prognoza rămâne solidă, de peste 7% din PIB în acest an, economia va încetini în ultimul trimestru, pe fondul restricțiilor introduse în contextul creșterii numărului de cazuri de COVID-19.

”Dacă ne uităm la economie în momentul de faţă suntem cumva într-o zonă de incertitudine. Avem aceste noi restricţii introduse recent. Probabil că pe finalul anului economia va fi afectată şi creşterea economică va decelera. Am avut însă două trimestre foarte bune – trimestrul I şi trimestrul II. Poate şi trimestrul III va arăta destul de bine, dar în decelerare faţă de trimestrul anterior. Probabil vom închide anul cu o creştere economică de peste 7%. Noi o estimăm la 7,5%, dar în lumina celor mai recente evoluţii probabil că o să fie ceva mai puţin”, a declarat economistul-șef Raiffeisen Bank, citat de Agerpres.

El a avertizat că efectele negative ale valului patru se vor extinde și în 2022, în situația în care restricțiilor vor fi menținute, retailul fiind cel mai afectat sector.


”Traficul din magazinele mari a căzut semnificativ în ultimele zile, săptămâni şi probabil vom resimţi acest nou val şi la nivel economic. Din păcate, nu am fost nici prea avansaţi în procesul de vaccinare, am stat foarte prost şi ne-a lovit puternic acest nou val şi inevitabil şi efectele economice se vor resimţi”, a comentat Ionuț Dumitru.

Florian Libocor, BRD: Putem discuta despre o supra-încălzire

Florian Libocor, membru fondator AAFBR şi economist şef BRD, a afirmat că PIB-ul va rămâne în zona pozitivă, între 6% şi 8%, în funcţie de evoluţia din trimestrele III şi IV. El avertizează că în acest context se poate vorbi despre o supraîncălzire a economiei.

”Putem discuta despre o supraîncălzire a economiei. Avem o creștere peste potențial, avem deficite mari, adică cockteilul perfect pentru supra-încălzire”, a declarat Florian Libocor, în cadrul evenimentului AAFBR.

Întrebat ce aspecte îl îngrijorează cu privire la evoluția economiei pe termen scurt, el a precizat ”fragilitatea stabilității politice și inflația”, punctând că CDS-ul României a urcat la 105 puncte după spargerea coaliției.

Radu Crăciun, BCR Pensii: Marele pericol este abordarea populistă

Radu Crăciun este la rândul său de acord cu faptul că economia se va ”răci” anul viitor, când România se va confrunta cu o serie de provocări, printre care nevoia consolidării fiscale și dobânzi în creștere. Odată cu retragerea stimulului economic, consumul va scădea, fiind afectat și de impactul creșterii prețurilor la energie asupra veniturilor consumatorilor.

”Vor exista o serie de frâne anul viitor. Economia trebuie răcită”, a comentat Radu Crăciun.

În opinia sa, România are nevoie de o bună administrare a crizei pandemice și de implementarea reformelor din PNRR pentru a câștiga încrederea investitorilor.

”Agențiile de rating au mari așteptări de la PNRR, de impactul pozitiv pe care acesta l-ar avea. Dar cred că nu ar trebui să ne iluzionăm. Nu cred că se pot atinge aceste obiective fără o politică economică de calitate. Avem obiective de reforme foarte clare fără de care banii nu vor veni (…) Calitatea administrării crizei pandemice cu care ne confruntăm va avea un impact asupra apetitului mediului de afaceri de a investi”, a precizat el.

Adrian Codîrlașu, CFA România: Valul IV, cel mai rău din punct de vedere medical

Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, vede la rândul său o încetinire a economiei locale, ca urmare a noilor restricții.

”Mă aştept la o decelerare a PIB-ului în trimestrul IV al anului. În special consumul va fi lovit. Partea de investiţii publice cumva a fost la nivelul anului trecut, ceea ce înseamnă că nu va mai aduce un impact la fel de mare cum a fost cel de anul trecut la creşterea PIB-ului. Creşterea PIB cred că va fi consistentă, în jur de 7% în acest an. Va decelera în anul următor poate undeva la 4%”, a spus Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte AAFBR şi vicepreşedinte CFA România.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În ceea ce priveşte inflaţia, el a apreciat că am avut până acum efectul de primă rundă produs de creşterea preţurilor la produsele energetice, dar va veni efectul de runda a doua. Orice bun sau serviciu din coşul de consum este „cumva afectat de cel puţin una dintre cele trei forme de energie”.

Codirlaşu a estimat că România va avea o majorare a inflaţiei la 7 – 8% pe finalul anului. În acest context, el crede că este nevoie de o majorare a ratei dobânzii de politică monetară şi se aşteaptă ca BNR să ia o asemenea măsură, iar creşterea să fie mai mare de 25 de puncte de bază.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: