Surse din ANAF au declarat marți, pentru cursdeguvernare.ro, în contextul scandalului SwissLeaks privind conturile ascunse în Elveția, că 4.000 de români fac în prezent obiectul verificărilor demarate de instituție prin programul de control al marilor averi.
În zilele următoare, românii nominalizați în scandalul SwissLeaks vor fi verificați dacă se numără printre cei 4.000 ale căror averi sunt controlate în prezent, au afirmat sursele citate, care au precizat: “Lista controalelor se va extinde cu cei care lipsesc din verificările ANAF.“
Rise Project: Viorel Hrebenciuc şi Robert Deutsch, primele nume româneşti în scandalul SwissLeaks
Viorel Hrebenciuc (foto) este unul dintre românii care a avut conturi secrete la HSBC, scrie Rise Project, membru al International Consortium of Investigative Journalists, reţeaua globală de jurnalişti de investigaţie care a obţinut informaţiile secrete ale băncii britanice şi a publicat dosarul SwissLeaks.
Fostul parla
mentar PSD avea, potrivit jurnaliştilor de la Rise Project, acces la un profil bancar care reuneşte două conturi. La acelaşi profil au avut acces soţia şi fiul acestuia, dar şi un om de afaceri controversat, Robert Deutsch, cunoscut din scandalul Megapower.
Conturile au fost create în septembrie 1996 şi au fost închise 10 ani mai târziu. Documentele bancare afla în posesia jurnaliştilor români arată că, în 2006, în conturi se aflau aproape 90.000 de dolari, bani care nu au fost menţionaţi de Viorel Hrebenciuc în declaraţia sa de avere.
2011: ANAF a fost informat despre conturi ale unor români în Elveţia
Cel puțin la nivel declarativ, statul român a mai fost interesat în trecutul recent de conturile deţinute de cetăţeni români în Elveţia.
În anul 2011, preşedintele de atunci al Fiscului, Sorin Blejnar, spunea că autorităţile fiscale din Elveţia au transmis ANAF circa 80.000 de informări cu privire la persoane fizice române care au realizat depozite în această ţară, în perioada 2007-2010.
Acţiunea făcea parte din iniţiativa ANAF de a impozita veniturile a căror provenienţă nu poate fi demonstrată, obţinute de persoane fizice bogate.
“Am primit de la elveţieni o listă cu mai multe persoane care au realizat dobânzi pe conturile din Elveţia. Am făcut aşa, o selecţie. Am 12 persoane unde eu estimez că au venituri de vreo 50-60 milioane de euro în Elveţia, pentru care primesc dobânzi, în Elveţia”, spunea Sorin Blejnar la Pro TV, în luna martie 2011, în emisiunea “După 20 de ani”.
Şeful Fiscului vorbea despre verificări pe care le făcea ANAF referitor la provenienţa acestor venituri.
“Dacă au o provenienţă normală şi s-a plătit în România impozit pe dividende pe aceşti bani şi, ulterior, au fost transferaţi în Elveţia, nu avem niciun fel de problemă. Dacă nu au o provenienţă legală, o să considerăm că sunt fără sursă şi o să-i impozităm cu 16%. Acolo unde vor fi indicii de natură penală, vom sesiza inclusiv Parchetul”, spunea la acea vreme preşedinele ANAF.
Totuşi, Sorin Blejnar făcea o precizare importantă: respectivele persoane, care ar putea face obiectul verificărilor, nu sunt oameni politici şi nu credea că ele fac parte din topul celor mai bogaţi români. Sorin Blejnar nu a apucat să facă publice rezultatele verificărilor anunțate.
Scandalul SwissLeaks – 10 români au avut conturi secrete la HSBC
Presa internaţională dezvăluia luni că gigantul bancar HSBC şi-a ajutat clienţii – inclusiv pe cei implicaţi în activităţi ilegale, precum traficul de arme şi droguri – să ascundă sute de milioane de dolari de autorităţile fiscale ale ţărilor din care proveneau sau locuiau.
180,6 miliarde de euro au trecut prin conturile filialei de la Geneva a HSBC, conturi deţinute de 100.000 de clienţi şi 20.000 de societăţi off shore.
Potrivit datelor bancare, România este pe un „meritoriu” loc 39 din câteva sute, în ceea ce priveşte sumele deţinute la divizia de private banking.
Aşadar, clienţii români sau asociaţi cu România au depusă suma totală de 1,3 miliarde de dolari la HSBC Elveţia, în 549 de conturi bancare. Sunt conturile a 219 clienţi asociaţi cu România, doar 5% dintre ei au cetăţenie sau sunt de naţionalitate română.
Cea mai mare sumă de bani asociată cu un client care are legătură cu România este de 829,1 milioane de dolari.
Cum funcţiona schema HSBC
Între 2006-2007, 180,6 miliarde de euro au fost ascunse de fisc cu ajutorul HSBC. În februarie 2005, banca îşi avertiza clienţii că va fi introdusă o nouă taxă europeană asupra depozitelor în câteva luni.
HSBC preciza că există numeroase instrumente şi structuri pentru a evita această taxă. Acesta a fost punctul de pornire al unei operaţiuni de fraudă fiscală la scară mondială.
Clientul băncii fie mergea direct la Geneva, pentru a discuta acestă chestiune şi alternativele, fie avea o întâlnire cu un angajat al băncii, în afara băncii. Clientul primea un număr, un profil numeric care era asociat apoi conturilor sale bancare. Aşa avea asigurat anonimatul şi funcţiona perfect graţie secretului bancar din Elveţia.
Din acel moment, banca era singura care ştia identitatea clientului, altfel, era doar un cod. Iar clientul nu era nici persoană fizică, nici juridică, ci devenea persoană morală.
În schimbul unei taxe, HSBC se oferea să creeze pentru client o firmă fantomă, înregistrată în offshores, de obicei în Panama şi Insulele Virgine. Astfel, compania avea ataşate două conturi, acelea ale clientului, de unde acesta îşi putea retrage banii nestingherit, iar econonmiile sale nu erau impozitate.
Impozitul se aplica doar persoanelor fizice, nu şi corporaţiilor sau companiilor.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
In urma cu 10 ani, am cerut verificarea veniturilor cuiva, imbogatit peste noapte..chiar de catre ANAF.. cu intelegerea inspectorului ANAF si celui a carui verificare am solicitat, s-a creat un SRL cu venituri fabuloase ce acoperea castigul ilicit..si ma intreb pe cand verificarea averilor fostilor directori ale intreprinderilor falimentare, taiate si vandute la fiare vechi?? totul mi se pare praf in ochii celor care mai cred in structurile statului..